RO BG 17 – Studiu preliminar

Studiu preliminar
privind patrimoniul natural protejat și situat în partea românească a regiunii de graniță România-Bulgaria, în cadrul proiectului „Dezvoltarea și promovarea unui produs turistic de patrimoniu natural comun: Ruta «Patrimoniul natural protejat în cadrul ariei transfrontaliere România-Bulgaria»”

S.C. Global Management Arte S.R.L.
București, 2016

CUPRINS
Introducere………………………………………………………………………………………………………………….4
Capitolul 1. Descrierea contextului studiului…………………………………………………………………..5
1.1. Descrierea geografică a ariei de studiu……………………………………………………………………..5
1.2. Cadrul legal internațional, european și național privind ariile protejate…………………………5
1.2.1. Cadrul internațional – Uniunea Internațională pentru
Conservarea Naturii…………………………………………………………………………………………..5
1.2.2. Cadrul European în vigoare……………………………………………………………………….9
1.2.3. Cadrul național legislativ în vigoare…………………………………………………………..10
1.3. Turismul sustenabil – ecoturism……………………………………………………………………………..12
1.3.1. Ecoturism……………………………………………………………………………………………….15

Capitolul 2. Metodologie……………………………………………………………………………………………..16
2.1. Metodologia de colectare a datelor calitative și cantitative…………………………………………17
2.2. Metodologia de analiză a datelor colectate……………………………………………………………….18
2.3. Metodologia de selecție și analiză a bunelor practici europene……………………………………20
2.3.1. Metodologia de selecție a bunelor practici…………………………………………………..21
2.3.2. Metodologia de analiză a bunelor practici…………………………………………………..22
2.4. Metodologia de selecție a ariilor naturale protejate pretabile
pentru rute ecoturistice………………………………………………………………………………………23
2.4.1. Stabilirea criteriilor de selecție…………………………………………………………………..23
2.4.2. Sistem de scoring și ponderi………………………………………………………………………26
2.5. Metodologia de stabilire a rutelor ecoturistice…………………………………………………………..29
2.6. Metodologia de analiză în profunzime a ariilor naturale selectate………………………………..30
2.7. Raport metodologic privind culegerea datelor și minimalizarea
riscurilor asociate…………………………………………………………………………………………………………31

Capitolul 3. Analiză……………………………………………………………………………………………………..34
3.1. Analiza datelor colectate………………………………………………………………………………………….34
3.2. Analiza bunelor practici europene……………………………………………………………………………..44
3.3. Analiza în profunzime a ariilor naturale selectate………………………………………………………..51

Capitolul 4. Rezultate…………………………………………………………………………………………………….67
4.1. Rezultatele analizei bunelor practici europene…………………………………………………………….67
4.2. Rezultatele analizei cantitative………………………………………………………………………………….68
4.2.1. Descriere unități cazare județul Mehedinți…………………………………………………….72
4.2.2. Descriere unități cazare județul Dolj…………………………………………………………….75
4.2.3. Descriere unități cazare județul Olt………………………………………………………………75
4.2.4. Descriere unități cazare județul Călărași……………………………………………………….77
4.2.5. Descriere unități cazare județul Giurgiu………………………………………………………..78
4.2.6. Descriere unități cazare județul Teleorman……………………………………………………80
4.2.7. Descriere unități cazare județul Constanța…………………………………………………….80
4.2.8. Interpretarea rezultatelor…………………………………………………………………………….83
4.3. Rezultatele selecției ariilor naturale protejate……………………………………………………………..84
4.4. Rutele ecoturistice propuse………………………………………………………………………………………86

ANEXA 1…………………………………………………………………………………………………………………….91
ANEXA 2…………………………………………………………………………………………………………………….96
ANEXA 3……………………………………………………………………………………………………………………101
ANEXA 4……………………………………………………………………………………………………………………117
ANEXA 5……………………………………………………………………………………………………………………124
ANEXA 6……………………………………………………………………………………………………………………128

Bibliografie………………………………………………………………………………………………………………….143

Introducere
Această cercetare este realizată de către S.C. Global Management Arte S.R.L. la solicitarea beneficiarului Fundația „Natura Vie”, Călărași, în cadrul proiectului „Dezvoltarea și promovarea unui produs turistic de patrimoniu natural comun: Ruta «Patrimoniul natural protejat în cadrul ariei transfrontaliere România-Bulgaria»”, cod 15.2.1.068.
Scopul cercetării de față îl reprezintă identificarea a cel puțin două potențiale rute ecoturistice prin intermediul cărora să fie valorificat patrimoniul natural protejat în vederea creșterii numărului de vizitatori și al înnoptărilor în zonă.
Astfel, obiectivele cercetării vizează:
(1) identificarea și analiza calitativă a siturilor naturale situate în partea română a regiunii de graniță România – Bulgaria, respectiv județele: Mehedinți, Olt, Dolj, Teleorman, Giurgiu, Călărași și Constanța;
(2) identificarea și analiza bunelor practici europene pentru dezvoltarea, gestionarea și promovarea patrimoniului natural protejat;
(3) selecția siturilor pretabile pentru rute ecoturistice transfrontaliere, în corelație cu bunele practici europene relevante;
(4) identificarea a cel puțin 2 potențiale rute ecoturistice prin intermediul cărora să fie valorificat patrimoniul natural protejat.
Conform Caietului de sarcini dezvoltat de Beneficiar, acest demers investigativ cuprinde atât o componentă de cercetare calitativă, cât și o componentă de cercetare cantitativă, pentru fiecare dintre acestea fiind elaborate metodologii specifice de colectare, respectiv de analizare a datelor.
Cercetarea va fi realizată de o echipă interdisciplinară care va beneficia de îndrumarea unui coordonator de cercetare.

Capitolul 1. Descrierea contextului studiului
1.1. Descrierea geografică a ariei de studiu
Aria de studiu cuprinde teritoriile județelor situate în zona de graniță cu Bulgaria, și anume, de la vest la est, Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Constanța. Zona are un potențial turistic ridicat, însă nu este valorificat îndeajuns.
În județul Mehedinți sunt prezente toate treptele de relief – de la munții (ex. Munții Mehedinți), podiș (ex. Podișul Mehedinți), dealuri (ex. Dealurile Motrului), la câmpie (ex. Câmpia Blahniței). Turismul poate fi practicat tot timpul anului datorită condițiilor climatice favorabile – climat temperat continental cu influențe mediteraneene. În Mehedinți se găsesc trei resurse naturale extrem de valoroase: Parcul Natural Porțile de Fier, Parcul Național Domogled-Vale Cernei și Geoparcul Platoul Mehedinți.
Județul imediat următor este Dolj unde predomină relieful de câmpie, iar oferta naturală constă în mare parte din zone de câmpie și lacuri. Clima caldă temperată cu influențe mediteraneene oferă posibilitatea de a practica turismul în marea parte a anului.
Județul Olt este constituit în mare parte din zone de câmpie și dealuri, și, la fel ca în cazul județului Olt, clima permite practicarea turismul în mare parte din an.
Județul Teleorman este plasat în totalitate în Câmpia Română, iar peisajul cel mai notabil este cel de luncă, din Lunca Dunării. Potențialul turistic al județului Teleorman este reprezentat numai prin sitrile Natura 2000 aflate în proximitatea Fluviului Dunărea.
Județul Giurgiu, aflat tot în Câmpia Română, se evidențiază prin prezența Parcului Natural Comana, devenit deja o atracție turistică consacrată. Perioadele cele mai propice pentru practicarea turismului sunt din mai până în august și noiembrie-decembrie.
Județul Călărași este situat în sudul Câmpiei Bărăganului și teritoriul lui găzduiește numeroase bălți și lacuri. Fiind mărginit de Dunăre și Brațul Borcea, peisajul conține ostroave sălbatice, lacuri și bălți care sunt exploatate în mare parte în turism de weekend. Potențialul turistic al zonei este ridicat.
Județul Constanța este printre cele mai dezvoltat județe din țară din punct de vedere turistic. Ieșirea la Marea Neagră prezintă o concentrație mare de stațiuni turistice pe litoral. De asemenea, relieful de podiș (Podișul Dobrogei) este unul foarte ofertant – aici se găsesc chei, peșteri, canarale, păduri bogate etc.

1.2. Cadrul legal internațional, european și național privind ariile protejate
1.2.1.Cadrul internațional – Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii
Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN) reprezintă o uniune compusă din guverne și orgniazații non-profit, oferind cunoștințe și instrumente menite pentru susținerea și promovarea simultană a progresului uman, a dezvoltării economice și a conservării naturii. Creată în anul 1948, IUCN a evoluat în cea mai mare și diversă rețea de protejare a mediului natural. În timp a fructificat experiența și resursele celor 1300 de organizații membre precum și aportul a 16.000 de experți. Misiunea IUCN este să influențeze și să asiste societățile din întreaga lume pentru a conserva integritatea și biodiversitatea naturii și să asigure ca orice utilizare a resurselor naturale să fie echitabilă și sustenabilă din punct de vedere ecologic. Guvernanța Uniunii este realizată de un consiliu ales de organizațiile membre la fiecare patru ani, în cadrul Congresului Mondial pentru Conservare IUCN, unde se stabilesc direcțiile strategice, politica de guvernare a Uniunii, evaluarea performanțelor componentelor IUCN și a directorului general, politica și programul comunității mondiale.
IUCN deține un rol permanent de leadership în discuțiile globale și naționale legate de specii și sistemele de arii protejate. Șase comisii evaluează resursele naturale ale lumii și furnizează către IUCN consultanță cu privire la politicile de conservare:
• Comisia pentru managementul ecosistemelor;
• Comisia pentru educație și counicare;
• Comisia pentru politici de mediu, economice și sociale;
• Comisia pentru legislația mediului;
• Comisia pentru supraviețuirea speciilor;
• Comisia mondială pentru zonele protejate.
IUCN publică în mod regulat ghiduri parte a Sistemului Cetagoriilor IUCN de management a ariilor protajeate menite să ajute la atingerea unui consens privind înșelegerea conceptului de arii protejate, atât în fiecare țară în parte, cât și între țări. Această utilizare a categoriilor de arii protejate ca mijloc pentru a „vorbi aceeaşi limbă” s-a extins considerabil după adoptarea ghidului din 1994. În particular, au existat o serie de aplicaţii ale sistemului de categorii în cadrul unor politici la diferite niveluri: internaţional, regional şi naţional. Conform ghidului publicat în anul 2013, o arie protejată este definită drept:
„Un spațiu definit geografic, dedicat și administrat într-un temei legal și prin alte mijloace eficiente pentru conservarea pe termen lung a naturii precum și a serviciilor asociate protejarii ecosistemelor si a valorilor culturale” (Dudley, 2013). Această definiție este coroborată în ghid și de un ansamblu de principii complementare, care prevăd următoarele:
– ariile protejate să prevină sau să elimine acolo unde este necesar, exploatarea sau administrarea care contravine obiectivelor atașate zonei;
– tipul de arie va fi stabilit în funcție de principalele obiective stabilite pentru zona protejată;
– sistemul de categorii de arii nu are un caracter ierarhic;
– fiecare categorie aduce o contribuție în vederea îndeplinirii obiectivului general de conservare, însă încadrarea trebuie să fie făcută având în vedere particularitățile și contextul fiecărei zone;
– diversitatea metodelor de administrație a zonelor protejate este dezirabilă și trebuie încurajată, întrucât reflectă modalitățile diferite prin care comunități differite și-au exprimat aderarea la valoarea universală de protajarea a ariilor naturale;
– Încadrarea într-o categorie de zonă trebuie modificată dacă în urma unei evaluări se observă că obiectivele pe termen lung atașate unei zone nu sunt în concordanță cu categoria care a fost stabilită;
– Categoria de zonă nu reflectă gradul de eficiență a modului de administrare;
– Ariile protejate trebuie să aibe ca obiectiv menținerea sau în mod ideal îmbunătățirea gradului de naturalețe a ecosistemului protejat;
– Definiția și categoriile de arii protajate nu trebuie să fie folosite ca motiv sau scuză pentru deposedarea populațiilor native de proprietăți.
Împreună cu aceste principii, Ghidul IUCN menționează de asemenea că administrația unei arii protejate trebuie să aibe în vedere:
• Conservarea compoziției, structurii, funcției și a potențialului de evoluție a biodiversității;
• Contribuie la strategiile regionale de conservare (ca și rezervații principale, zone tampon, coridoare, zone de tranziție pentru specii migratoare etc.);
• Menținerea diversității peisajului sau a habitatului, precum și a speciilor asociate lui și a ecosistemelor;
• Să fie de dimensiuni adecvate pentru a asigura integritatea și mentenanța pe termen lung a țintelor de conservare și să fie srucurată astfel încât să îngăduie extinderea în timp pentru atingerea acestor ținte;
• Să mențină valorile pentru care a fost dată în administrare;
• Să opereze în baza unui plan de management și a unui program de monitorizare și evaluare care să sprijine administrarea adaptivă;
• Implementează/Presupune un sistem de administrare echitabil.
Ghidul IUCN propune astfel următoarele categorii de arii naturale:
• Categoria Ia Rezervație Strict Naturală – este definită ca fiind o zonă protejată strict, delimitată pentru a proteja biodiversitatea, trăsăturile geologice/geomorfologice și unde accesul uman, utilizarea sau impactul sunt strict controlate și limitate pentru a asigura protejarea valorilor de conservare. Acest tip de zonă poate servi drept arie de referință indispensabilă pentru cercetare științifică și pentru monitorizare;
– aceste arii au ca obiectiv primar conservarea unor ecosisteme, specii și/sau specificități de geodiversitate de importanță regională, națională sau globală (acestea fiind produsul exclusiv sau în bună măsură a forțelor naturale și se vor degrada sau vor fi complet distruse dacă vor fi subiecte chiar și în măsuri limitate ale impactului uman).
• Categoia Ib Arie sălbatică – este definită drept o arie naturală extinsă, nemodificată sau puțin modificată de activitatea umană, care își menține caracterul natural, lipsită de locuire umană permanentă sau semnificativă care este protejată sau administrată astfel încât să îi fie menținută condiția naturală;
– aceste arii au ca obiectiv primar protejarea pe termen lung a integrității ecologice a ariilor naturale care sunt netulburate de activități umane în mod semnificativ, care sunt lipsite de infrastructură modernă și unde forțele și procesele naturale predomină.
• Categoria II Parcurile naționale – sunt arii naturale extinse, delimitate pentru a proteja procese ecologice manifestate pe scară largă, împreună cu speciile și ecosisteme complementare caracteristice acestei zone, care poate asigura baza pentru oportunități științifice, educaționale și recreaționale compatibile cu valorile de mediu și culturale specifice arealului;
– aceste arii au ca obiectiv primar protejarea biodiversității naturale și a structurii ecologice aferente, sprijinirea proceselor de mediu și promovarea educației și a activităților de recreere;
• Categoria III Monument natural – este definit ca o arie protejată delimitată pentru a proteja un monument natural specific fie o formă de relief, o cavernă marină, de natură geologică sau chiar o formă de viață, cum ar fi o livadă antică. Sunt zone protejate în general de mici dimensiuni și de multe ori au valoare crescută de vizitare.
– aceste arii au ca obiectiv primar protejarea unor forme naturale sau carcteristici naturale deosebite și biodiversitatea și habitatele asociate acestora.
• Categoria IV Habitat sau arie de administrare a speciilor – este definită ca o arie protejată pentru conservarea unei anumite specii sau habitat al cărei mod de administrație reflectă acest obiectiv. Astfel de zone necesită intervenții regulate și active pentru adresarea necesităților anumitor specii sau pentru menținerea habitatelor;
– având ca obiectiv primar menținerea, conservarea și restaurarea speciilor și habitatelor.
• Categoria V Peisaj protejat – este definit drept o arie protejată unde interacțiunea oamenilor cu natura în timp a produs o arie cu un caracter distinct, dobândind o valoare ecologică, biologică, culturală sau peisagistică semnificativă și unde protejarea integrității acestei interacțiuni este vitală pentru susținerea ariei și a valorii sale naturale;
– aceste arii au ca obiectiv primar protejarea și susținerea unor peisaje importante și a țintelor de conservare asociate acestora precum și a valorilor ce au rezultat ca aurmare a intercațiunii umane prin practici de administrație tradiționale.
• Categoria VI Arie protejată cu utilizare sustenabilă a resurselor naturale asociate – este definită ca fiind o arie de conservare a ecosistemelor și a habitatelor, împreună cu valorile culturale asociate și sistemele tradiționale de management a resurselor naturale. Acestea sunt de regulă zone extinse, cu areale mari în condiție naturală, unde pe o porțiune se practică utilizarea/extragerea sustenabilă a resurselor umane și unde utilizarea non-industrială la nivel scăzut a resurselor naturale și compatibilă cu conservarea naturală este percepută ca unul din obiectivele zonei;
– aceste arii au ca obiectiv primar protejarea ecosistemelor naturale și utilizarea sustenabilă a resurselor, atunci când aceste obiective pot fi mutual benefice.
IUCN a contribuit în timp și la crearea unor baze de date comprehensive care inventariază specii de plante și animale care au statutul de conservarea globală – stabilită în funcție de riscul acestora de extincție. Lista Roșie IUCN a Speciilor Amenințate evaluează riscul de extincție al speciilor, Lista Roșie IUCN a Ecosistemelor evaluează riscul de colaps al ecosistemelor, Baza de Date Globală a Zonelor Cheie de Biodiversitate evaluează siturile importante pentru biodiversitate, Planeta Protajată evaluează zonele protejate, iar Ecolex reprezintă o bază de date cu prevederile legislațive naționale și internaționale cu privire la mediu și la protejarea sa.

1.2.2. Cadrul European în vigoare
Uniunea Europeană dispune de o legislație solidă în domeniul protecției naturii, principalul instrument implementat fiind rețeaua Natura 2000, formată din 26.000 de situri protejate care acoperă 1/5 din suprafața terestră a Uniunii (CE, 2015). Rețeaua Natura 2000 este considerată a fi fost demarată începând cu anul 1992, prin adoptarea Directivei Habitat (Directiva Consiliului nr. 92/43/EEC) prin care s-a vizat protejarea a 220 de habitate și aproximativ 1.000 de specii considerate a fi de interes european listate în anexele directivei. În baza acestei norme, statele membre au obligația de a lua măsurile necesare pentru a menține „un status de conservare favorabil” al speciilor și habitatelor enumerate în 2 din cele 4 anexe ale directivei. În baza articolului 17, statele membre au de asemenea obligația de a raporta cu privire la situația ariilor protejate la fiecare 6 ani. După adoptarea în anul 2009 a Directivei Păsări (Directiva Consiliului nr. 2009/147/EC), prin care se vizează protejarea tuturor păsărilor sălbatice și a habitatelor din Europa enumerate în cadrul anexelor normei, sistemului de Arii Speciale de Conservare creat de Directiva Habitat i s-a adăugat și cel al Ariilor Speciale Protejate, alcătuind împreună Rețeaua Natura 2000.
Figura 1. Harta regiunilor biogeografice. Sursa: CE, 2012

Pentru a deveni o Arie Specială de Conservare, conform Directivei Habitat, o zonă trebuie să dețină statutul de Sit de Importanță Comunitară – definit ca sit care, în regiunea biogeografică căruia aparține contribuie în mod semnificativ la menținerea sau restaurarea la un nivel de conservare favorabil a unui habitat sau a unei specii, care poate de asemenea contribui la coerența Rețelei Natura 2000 și care poate contribui la menținerea diversității biologice în cadrul regiunii în care se situează. Siturile Natura 2000 sunt selectate de către statele membre și de către Comisia Europeană umrând criterii științifice stricte de desemnare stabilite în cncordanță cu cele două directive. Ariile Speciale de Protecție sunt desemnate direct de căttre fiecare stat membru UE, în timp ce Ariile Speciale de Conservare urmăresc un proces mai elaborat de desemnare, fiecare stat membru alcătuind o listă a celor mai importante areale naturale care conțin habitate și specii enumerate în anexele Directivei Habitat. Listele naționale sunt apoi înaintate către Comisia Europeană, urmând ca după o evaluare la nivel european a tuturor listelor să fie desemnate siturile care dobândesc statut Natura 2000. Directiva Habitat împarte teritoriul UE în 9 regiuni biogeografice (CE, 2016b), fiecare având propria coerență ecologică. Siturile Natura 2000 sunt selectate în concordanță cu condițiile din fiecare regiune biogeografică, siturile astfel desemnate reprezintă tipuri de specii și habitate aflate în consiții naturale similare de-a lungul granițelor.
Rețeaua Natura 2000 are un impact economic major, potrivit estimărilor, beneficiile acesteia situându-se la circa 200 până la 300 de miliarde de euro/an, sumă reprezentând între 2 și 3% din PIB-ul UE (CE, 2015). Principalele obiective ale rețelei Natura 2000 sunt:
• să evite activitățile care ar putea perturba sau deteriora grav habitatele care fac parte din siturile desemnate
• să ia măsuri pozitive, dacă este necesar, pentru a menține și restaura habitatele și speciile, cu scopul de a îmbunătăți conservarea.
Această abordare are avantaje multiple: încurajând silvicultura, pescuitul, agricultura și turismul durabil, rețeaua contribuie la asigurarea viitorului persoanelor care locuiesc în aceste zone și depind de activitățile desfășurate acolo.

1.2.3. Cadrul național legislativ în vigoare
În anul 2001 a fost adoptat în România primul act normativ al ariilor protejate și pentru conservarea biodiversității – Ordonanța de Urgență nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protajate, conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice, aprobată prin legea 462/2001. Prin intermediul acesteia, erau stabilite categorii naționale și internațioanle de arii naturale protejate, între cele naționale numărându-se rezervațiile științifice, parcurile naționale, monumentele naturii, rezervațiile naturale și parcurile naturale, iar între cele internaționale fiind siturile naturale ale ptrimoniului natural universal, zonele umede de importanță internațională, rezervații ale biosferei, arii speciale de conservare, arii de protecție specială avifaunistică (OUG 236/2000). În următorii 3 ani sunt adoptate acte normative care demarează procesul de clarificare a limitelor ariilor protejate existente, care fac precizări referitoare la zonarea internă, precum și la măsuri speciale de management a acestora, stabilindu-se totodată procedura de încredințare în administrație (Hotărârea de Guvern nr. 230/2003, Ordinul de Ministru nr. 522/2003, Ordinul de Ministru nr. 850/2003) (Florescu, 2009). În anul 2006 au debutat discuțiile privind înființarea unei Agenții Naționale a Ariilor Protajate în vederea asigurării unei administrări unitare și eficiente a ariilor naturale protejate, însă această decizie a fost adoptată abia în anul 2016 prin Legea nr. 95/2016. Unul dintre efectele acestei legi și a înființării acestei instituții fiind preluarea administrării de către Romsilva a unor arii protejate – misiunea instituției din urmă fiind considerat contradictoriu (acela de gestionare a exploatării forestiere) cu obiecivele atașate ariilor protejate.
Însă cel mai important act normativ în acest domeniu este Ordonanța de Urgență nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a speciilor de floră și faună sălbatică (modificată prin Legea 73/2015) prin intermediul căreia au fost transpuse Directiva nr. 92/43/EEC (Habitat) și Directiva nr. 79/409/EEC (Păsări). În baza acestei ordonanțe a fost introdus în legislația națională conceptul de arii speciale de conservare, definite ca situri de importanță comunitară desemnate printr-un act statuar, administrativ și/sau contractual în care sunt aplicate măsurile de conservare necesare menținerii sau de refacere la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale și/sau a populațiilor spceiilor de interes comunitar pentru care situl este desemnat. De asemenea, au fost introdus și conceptul de arii de protecție specială avifaunistică definite drept arii naturale de protejare ale căror scopuri sunt conservarea, menținerea și refacerea după caz la o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări și a habitatelor spacifice pentru protecția de păsări migratoare (OUG 57/2007). Alte acte normative relevante în această perioadă includ și Ordonanța de Urgență nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului, Ordinul nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a reșelei ecologice europene Natura 2000 în România și Hotărârea de Guvern nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică drept parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. La începutul anului 2007, România avea inclusă cca. 8% din suprafața țării în arii protejate. Cea mai mare parte a suprafeței este în continuare Rezervația Biosferei Delta Dunării (560.000 ha), în cele 13 parcuri naționale (315.000 ha) și 14 parcuri naturale (756.000 ha) (Stanciu și Florescu, 2009).
În anul 2010, România deţinea 273 Situri de Importanţă Comunitară şi 108 Situri de Protecţie Specială Avifaunistică, declarate prin Ordinul de Ministru nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România şi prin Hotărârea Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. Suprafaţa totală a siturilor Natura 2000, în România, reprezinta la nivelul acestui an 17,84% din suprafaţa ţării, SCI-urile reprezintând 13,21 % din suprafaţa ţării, iar SPA-urile reprezintând 11, 89% (APM, 2010).

1.3. Turismul sustenabil – ecoturism
Conceptul de turism sustenabil este considerat a fi fost dezvoltat teoretic de către Jost Krippendorf (Universitatea Bern) în volumul său „The landscape eaters” în care a început prin a observa impactul negativ pe care această industrie îl are asupra mediului înconjurător. Ca alternativă, Krippendorf a propus o formă „soft” de turism (Krippendorf, 2011) prin care se atribuie o valoare deosebită asupra mediilor naturale puțin influențate de impactul uman, cât și pe nevoile populațiilor locale. Componenta sutenabilă a conceptului vizează în principal dezvoltarea care poate răspunde nevoilor actuale fără a a compromite în viitor posibilitatea de dezvoltare similară (Swarbrooke, 1999). Astfel că, turismul sustenabil poate fi definit ca toate formele de practicare a turismului (conservator ori alternativ) care sunt compatibile cu dezvoltarea locală sustenabilă. Însă în acest context, dezvoltarea sustenabilă nu implică în mod necesar creșterea economică, ci făcând mai mult referire la atingerea unor obiective sociale și economice. Iar atingerea acestor obiective poate implica stabilizare, creștere, reducerea sau chiar dispariția unor produse, companii sau chiar industrii. Conform Organizației Mondiale a Turismului, turismul sustenabil poate fi definit drept: „forma de turism care ține cont de propriul impact economic, social și de mediu pe care îl va exercita în viitor și care adresează în același timp nevoile vizitatorilor, ale industriei, de mediu și ale comunităților gazdă” (WTO, 2016).
În perioada de conturare a ideii unii autori au considerat că trecerea către această formă de turism reprezintă de fapt o tranziție de la un accent plasat pe bunăstarea turistului ori a vzitatorului pe bunăstarea comunității gazdă (Weaver, 1998). În același timp reacții critice la această abordare nu au ezitat să apară, considerând conceptul drept izvorât din turnul de fildeș al cercetării academice și neconectat la regulile piaței ceea ce rezulta într-un exercițiu mai degrabă intelectual elitist care nu avea sp aducă beneficii. Turismul convențional, de masă genera locuri de muncă precum și un transfer de bogăție dinspre țările dezvoltate spre cele în curs de dezvoltare, iar alternativa reprezenta întoarcerea spre turismul la scală mică, temperat și cu o dezvoltare controlată – variantă ce nu putea fi acceptată cu ușurință de către guverne și era mai degrabă ridiculizat de către presă decât înțeles. Însă discuția nu s-a oprit aici și nu a devenit sterilă. Printre cele mai notabile influențe exercitate în vederea promovării acestui tip de turism a fost cea a Organizației Națiunilor Unite, care prin Agenda 21, resultată în urma Summit-ului Pământului din 1992 a promovat o abordare care să privească industria turistică per se drept o unealtă ori instrument pentru dezvoltarea durabilă: “Noi sprijinim dezvoltarea programelor de turism care respectă mediul și cultura, ca o strategie de dezvoltare durabilă a comunităților urbane și rurale prin descentralizarea de dezvoltare urbană și reducerea disparităților dintre regiuni” (). În anul 1999 a avut loc la New York cea de-a 7-a sesiune a Comisiei pentru dezvoltarea Durabilă, principalele subiecte de discuție fiind: consum și de producție, tendințele mărilor și oceanelor, dezvoltarea statelor insulare mici și a turismului durabil (ONU 1999: 1-2). Pentru turism, Comisia a recunoscut importanța acestui sector pentru economiile țărilor în curs, dar atrage atenția asupra impactului pe care activitatea de turism poate avea. Aceasta a prezentat, de asemenea, o serie de provocări în fața industriei turismului, guvernele naționale și comunitatea internațională. Pentru industria turismului, principalele provocări menționate în documentele rezultate în urma reuniunii au fost: a) durabilitatea este esențială pentru întreaga gamă de forme de turism, nu numai pentru turismul de nișă; b) aplicarea metodelor de gestionare a deșeurilor și a altor forme de poluare pentru a reduce la minimum efectele negative ale activității turismului asupra mediului; c) implicarea tuturor partenerilor (clienți, personal, alți întreprinzători locali) în procesul de luare a deciziilor și crearea de parteneriate cu comunitatea locală sau de stat pentru a asigura dezvoltarea durabilă a turismului (ONU 1999). In anul 2002, Organizația Mondială a Turismului a lansat Turismul durabil – Eliminarea programului Sărăciei. Această inițiativă a fost lansată în contextul Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, experții OMC considerând că turismul poate fi o alternativă în multe regiuni ale lumii. Cu partenerii săi, inițiativa ST-EP materializat în multe țări în curs de dezvoltare, prin punerea în aplicare a proiectelor: legislatiei turistice, promovarea destinațiilor, crearea de pachete tematice, asistență în parcurile naționale și a zonelor protejate etc. Momentul următor a avut loc în 2006, cu înființarea Forței Internaționale de lucru privind dezvoltarea turismului durabil, subordonat Programului Națiunilor Unite pentru Mediu. Principalele obiective și rezultate ale grupului operativ axat pe mai multe domenii: Cea mai importantă instituție pentru dezvoltarea turismului durabil a fost Organizația Națiunilor Unite. Din moment ce Agenda 21, a rezultat din Summit-ul Pământului în 1992, turismul a început să fie considerată ca un instrument pentru dezvoltare durabilă: “Noi sprijinim dezvoltarea programelor de turism care respectă mediul și cultura, ca o strategie de dezvoltare durabilă a comunităților urbane și rurale prin descentralizarea de dezvoltare urbană și reducerea disparităților dintre regiuni (1992 Capitolul ONU 7)”. Mai multe departamente ale ONU s-au concentrat asupra turismului, în general, și a turismului durabil, în special. În anul 1999, la New York, a avut loc a 7-a sesiune a Comisiei pentru dezvoltare durabilă. Principalele subiecte de discuție au fost: consumul și producția, tendințele mărilor și oceanelor, dezvoltarea statelor insulare mici și a turismului durabil. Pentru turism, Comisia a recunoscut importanța acestui sector pentru economiile țărilor în curs, dar a atras atenția asupra impactului pe care activitatea turistică o poate avea. Aceasta a prezentat, de asemenea, o serie de provocări în fața industriei turismului, guvernelor naționale și a comunității internaționale. Pentru industria turismului, principalele provocări menționate în documentele rezultate în urma reuniunii au fost:
a) durabilitatea este esențială pentru întreaga gamă de forme de turism, nu numai pentru turismul de nișă;
b) aplicarea metodelor de gestionare a deșeurilor și a altor forme de poluare pentru a reduce la minimum efectele negative ale activității turismului asupra mediului;
c) implicarea tuturor partenerilor (clienți, personal, alți întreprinzători locali) în procesul de luare a deciziilor și crearea de parteneriate cu comunitatea locală sau autorități de stat pentru a asigura dezvoltarea durabilă a turismului.
În anul 2002, Organizația Mondială a Turismului a lansat inițiativa „Turismul durabil – Eliminarea programului Sărăciei” (ST-EP). Această inițiativă a fost lansată în contextul Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, experții Organizației Mondiale a Comerțului considerând că turismul poate fi o alternativă în multe regiuni ale lumii. Cu partenerii săi, inițiativa ST-EP s-a materializat în multe țări în curs de dezvoltare, prin punerea în aplicare a proiectelor: legislației turistice, promovarea destinațiilor, crearea de pachete tematice, asistență în parcurile naționale și a zonelor protejate etc. Momentul următor a avut loc în anul 2006, cu înființarea Grupului Internațional de lucru privind dezvoltarea turismului durabil, subordonat Programului Națiunilor Unite pentru Mediu. Principalele obiective și rezultate ale grupului operativ s-au axat pe mai multe domenii:
• politici – recomandări privind politicile, standardele și procesul de certificare, mecanismele de finanțare internaționale;
• cele mai bune practici – colectare, clasificare și diseminarea de bune practici;
• educația – dezvoltarea și difuzarea de manuale și e-learning instrumente, concentrându-se asupra turismului durabil;
• strategii și programe pilot – activități în domeniul cadrului de responsabilitate socială corporativă (RSC) pentru strategiile naționale și internaționale de dezvoltare și exemple de programe-pilot;
• informare, comunicare și a rețelelor – diseminarea informațiilor, colaborarea între pagini web, schimbul de cele mai bune practici și activități de sensibilizare .
Cel mai recent moment din istoria turismului durabil a avut loc în anul 2012 în cadrul Conferinței Națiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă desfășurată la Rio. Documentul final, intitulat “Viitorul pe care ni-l dorim”, are un capitol pentru turismul durabil în care este recunoscută importanța turismului pentru dezvoltarea durabilă și subliniată necesitatea finanțării turismului durabil.
Scopul acestui studiu preliminar constă în identificarea activităților implementate cu succes la nivelul ariilor protejate din spațiul european în vederea dezvoltării sustenabile a turismului în zonele vizate. În același timp, similaritățile dintre bunele practici europene și cele implementate în ariile naturale protejate identificate în cele 7 județe din România care se învecinează cu Bulgaria vor defini o parte dintre criteriile de selecție ale ariilor naturale protejate care vor fi incluse în propunerile de rute ecoturistice transfrontaliere. Studiul privind bunele practici presupune două etape principale: selectarea bunelor practici și analiza lor.

1.3.1. Ecoturismul
Una dintre primele conceptualizări ale ecoturismului au fost înaintate în cadrul Programului din Belize – proiect derulat începând cu 1988 de către World Land Trust în cadrul Rio Bravo Conservation & Management Area (inițiativă prin care au fost cunmpărate și protejate păduri tropicale din Belize aflate în risc de defrișare pentru a face loc fermelor). Astfel în cadrul acestui program ideea de ecoturism a fost diferențiată ca o formă de turism cu impact scăzut asupra mediului, bazat pe aprecierea acestuia și care implică un efort consistent în vederea reinvestirii unei părți adecvate din venituri pentru conservarea resurselor pe care se bazează. Totodată este considerat a fi o formă de turism durabil care asigură beneficii populației locale (Nistoreanu, 2003).
În anul 1991, Societatea Internațională de Ecoturism (TIES) – program ce are ca misiune stabilirea de standarde, instrumente, ghiduri și asistență tehnică pentru dezvoltarea ecoturismului – definește acest concept drept „vizitarea ariilor naturale într-un mod responsabil, susținând totodată mediul natural precum și bunăstarea populațiilor locale și fiind bazat pe interpretare și educare” (TIES, 2016). Totodată, TIES înaintează și un set de principii fundamentale atașat conceptului care vizează:
• Minimizarea impactului fizic, social, comportamental și psihologic;
• Dezvoltarea graudului de conștientizare și a respectului pentru mediu și culturile locale;
• Oferirea de experiențe pozitive atât pentru vizitatori cât și pentru gazde;
• Generarea de beneficii financiare atât pentru populațiile locale cât și pentru industria privată;
• Oferirea de experiențe interpretative memorabile vizitatorilor care să poată crește gradul de înțelegere a particularităților politice, de mediu și sociale specifice țărilor gazdă;
• Planificarea, construirea și operarea unor facilități cu impact scăzut asupra mediului;
• Recunoașterea drepturilor și a credințelor spirituale ale Populațiilor Indigene în comunitățile proprii și colaborarea cu acestea pentru a crea în parteneriat oportunități de împuternicire a acestora.
Pentru a facilita o abordare integrată și o punere în aplicare cât mai riguroasă a conceptului de ecoturism, de-a lungul timpului au fost elaborate diverse coduri de conduită, standarde privind evaluarea calității, precum și standarde de certificare a serviciilor din domeniul dezvoltării durabile. Australia prin Programul său de Acreditare în Natură și Ecoturism s-a numărat între primele țări care au înaintat un sistem coerent de criterii măsurabile pentru certificare ecoturistică. La nivel internațional, inițiativa comună a Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) și a Organizației Mondiale a Turismului în colaborare cu Alianța Pădurilor Tropicale a generat setul de Criterii Globale de Turism Durabil (GSTC), lansat în anul 2007 și reluat în anul 2012, care acoperă două domenii principale care pot beneficia de certificare: sectorul de afaceri și destinațiile turistice.
La nivel regional, în anul 2011 a fost înființată Rețeaua Europeană de Ecoturism (EEN), ce vizează în principal schimbul de bune practici și cunoștințe între factorii interesați din domeniul turismului în natură și ecoturism. EEN a preluat și dezvoltat Standardul European de Certificare în Ecoturism (EETLS), instrument de armonizare a inițiativelor europene de reglementare a calității în ecoturism – inițial dezvoltat prin proiectul ECO-DESTINET, finanța în cadrul Programului Leonardo Da Vinci în 2009. În prezent EETLS este alcătuit din 40 de criterii specifice împărțite în 4 categorii de gestionare a turismului durabil, în conformitate cu GSTC:
• Demonstrarea unui managemnt durabil și eficient;
• Maximizarea beneficiilor sociale și economice a comunităților locale și minimizarea efectelor negative;
• Maximizarea beneficiilor pentru patrimoniul cultural și minimizarea efectelor negative;
• Maximizarea beneficiilor pentru mediu și minimizarea efectelor negative.
La nivel național operează în primul rând Sistemul de certificare Eco-România, rezultat în urma consultării tur-operatorilor, a experților în turism și a ONG-urilor, a reprezentanților Ministerului Mediului, ai Autorității Naționale pentru Turism, ai Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare în Turism, ai regiei Naționale a Pădurilor, ai Administrației Parcului Națioanl și ai Universității București. Sistemul a devenit pe deplin funcțional în anul 2007 și poate evalua și certifica afaceri în ecoturism (care oferă cazare și excursii) din România. De asemenea, printr-un efort colaborativ similar și ținând cont de Recomandările Organizației Mondiale a Turismului din 2010, de Standardul European de Certificare în Ecoturism și de Criteriile GSTC, în perioada 2010-2012 au fost elaborate și Criteriile pentru Destinațiile de Ecotrism din România, România fiind prima țară europeană care a dezvoltat un sistem de recunoaștere a destinațiilor de ecoturism pe baza standardelor internaționale. Acest set de identificare a destinațiilor ecoturistice ajută atât la crearea unei rețele clare de locuri ecoturistice, cât și la cresterea notorietății destinațiilor în cauză și, implicit, la dezvoltarea ecoturismului autohton. Potențialul ecoturistic al unei destinații este evaluat în funcție de câteva criterii esențiale: managementul durabil, dezvoltarea comunității locale, valorizarea patrimoniului cultural și protejarea mediului natural (MDRAPEE, 2013).

Capitolul 2. Metodologie
Conform cerințelor clientului, cercetarea va cuprinde două componente: o componentă calitativă și una cantitativă care se vor desfășura în paralel și vor fi complementare, după cum urmează:
A. Componenta de cercetare calitativă
– Inventarierea siturilor naturale situate în partea română a regiunii de graniță România – Bulgaria, respectiv județele: Mehedinți, Olt, Dolj, Teleorman, Giurgiu, Călărași și Constanța;
– Designul cercetării: alegerea metodelor de cercetare și elaborarea instrumentelor de cercetare specifice;
– Culegerea datelor de teren: instruirea operatorilor, contactarea intervievaților și realizarea observațiilor și interviurilor la fața locului;
– Documentarea și analiza bunelor practici europene pentru dezvoltarea, gestionarea și promovarea patrimoniului natural protejat;
– Procesarea și analiza datelor: transcrierea interviurilor și analiza datelor calitative;
– Elaborarea Studiului preliminar.
B. Componenta de cercetare cantitativă
– Etapa de documentare: inventarierea și documentarea siturilor naturale;
– Designul cercetării: definirea termenilor, stabiliarea eșantionului, elaborarea instrumentelor de cercetare, pre-testarea chestionarelor;
– Desfășurarea sondajului: vizează culegerea datelor de teren;
– Procesarea și analiza datelor: introducerea datelor, analiza datelor cantitative;
– Elaborarea Studiului preliminar.
Ipotezele de cercetare, pe baza cărora am fundamentat designul întregii cercetări de teren, au stat în relație cu următoarele dimensiuni majore de analiză: infrastructură și accesibilitate, posibilități de cazare și oferta turistică existentă, atracții și potențiale atracții turistice.
Ipoteze primare de cercetare:
(1) starea bună și foarte bună a infrastruturii constituie un factor de dezvoltare a (eco)turismului;
(2) un număr cât de mai mare de posibilități de cazare constituie un factor de dezvoltare a (eco)turismului;
(3) o oferta turistică generoasă are potențialul de a atrage un număr mai mare de turiști;
(4) atracțiile și/sau potențialele atracții turistice ale unei zone favorizează dezvoltarea (eco)turismului.
Ca dimensiuni de analiză secundare, am identificat o serie de factori subiacenți precum: oferta variantă a mijloacelor de transport în comun, servicii medicale disponibile în localitatea de acces, gradul de expunere la hazarde naturale, proiecte (implementare sau în curs de implementare) pentru dezvoltarea turismului, acțiuni de ecologizare și/sau informare cu privire la protecția mediului, existența altor resurse naturale care pot fi valorificate din punct de vedere turistic.
Metodele și tehnicile de investigare alese au fost de tip secvențial, urmărind colectarea datelor despre dimensiunile de analiză vizate și ulterior procesarea și analizarea acestora. Tehnicile de colectare a datelor de teren au fost de natură calitativă, respectiv: completarea fișelor de teren (fișe de observație ale ariilor naturale protejate cuprinse în studiu) și interviuri semi-structurate cu principalii actori implicați fie în administrația ariilor naturale protejate – respectiv custozii ariilor naturale protejate, fie, direct sau indirect, în dezvoltarea sectorului (eco)turistic al zonei – reprezentanți ai autorităților locale și ai structurilor de primire turistică sau luare a mesei din localitățile de acces.

2.1. Metodologia de colectare a datelor calitative și cantitative
Prima etapă a cercetării a constat în inventarierea siturilor naturale situate în partea română a regiunii de graniță România-Bulgaria. Această inventarierea a presupus identificarea tuturor ariilor naturale protejate prin consultarea listelor Agențiilor de Protecție a Mediului din județele aflate cîn aria de interes a studiului, respectiv Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași și Constanța. Siturile identificate au fost localizate cu ajutorul hărților de specialitate disponibile online.
În urma inventarierii, a fost realizat un tabel care cuprinde următoarele informații: codul de numerotare intern al ariilor naturale protejate, codul ariei așa cum este dat de Agenția Națională pentru Protecția Mediului, numele ariei protejate, localitatea adiacentă ariei, suprafața ariilor incluse pentru fiecare localitate, suprafața totală a ariei, custodele și datele de contact ale custodelui.
În urma culegerii acestor informații, a fost delimitat arealul cercetării, respectiv 189 de arii naturale protejate situate în partea română a regiunii de graniță România-Bulgaria, respectiv județele Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași și Constanța.
Designul cercetării vizează alegerea metodelor de cercetare potrivite obiectului de studiu și elaborarea instrumentelor de cercetare. Astfel, în acord cu scopul și obiectivele cercetării, am propus o cercetare calitativă de tip exploratoriu în cadrul căreia am colectat date despre fiecare sit natural și despre potențialul turistic, respectiv ecoturistic al zonei: infrastructură și accesibilitate, posibilități de cazare și oferta turistică existentă, atracții și potențiale atracții turistice.
În acest scop au fost dezvoltate următoarele instrumente:
– 4 ghiduri de interviuri semi-structurate cu reprezentanții principalelor entități relevante pentru studiu: custozii ariilor naturale protejate, reprezentanți ai autorităților locale din localitățile de acces în ariile protejate, reprezentanți ai unităților de turism (pensiuni, hoteluri) și de servire și auto-servire din zonă – ANEXA 1;
– 1 ghid de observație la fața locului destinat operatorilor de teren – ANEXA 2;
– 2 chestionare dedicate custozilor/administratorilor ariilor naturale protejate și proprietarilor de structuri de primire turistică cu funcționalitate de cazare – ANEXA 3;
– 1 manual de instrucțiuni destinat operatorilor de teren (comun ambelor componente ale cercetării: calitativă și cantitativă) – ANEXA 4;
Etapa culegerii datelor de teren a debutat cu instruirea operatorilor de teren de către membrii permanenți ai echipei de cercetare, instruire care s-a efectuat atât față în față, în cadrul unui instructaj desfășurat la sediul executantului, cât și telefonic sau online (prin email, instant messaging și/sau video call) în caz de nevoie.
Cu scopul de a diminua pe cât posibil erorile de operator, toți operatorii de teren au avut la dispoziție Manualul de Instrucțiuni pentru Operatorii de Teren, care cuprinde indicații și explicații amănunțite cu privire la principalele aspecte etice și metodologice ale culegerii de date, precum informarea participanților și obținerea acordului de participare, modalitatea de intervievare și modalitatea de culegere a datelor prin observație ș.a.m.d.
Participanții la studiu au fost contactați telefonic în vederea informării și obținerii acordului de participare și stabilirii întâlnirilor dintre aceștia și operatorii de teren. De asemenea, aplicând principiul „bulgărelui de zăpadă” (”snowballing sampling”), operatorii au fost instruiți să solicite intervievaților să identifice alți potențiali participanți la studiu cu profil relevant.
Au fost realizate 220 de interviuri cu custozi ai siturilor naturale situate în partea română a regiunii de graniță România – Bulgaria, cu reprezentanți ai autorităților administrative locale ai localităților de acces în situri (primari/reprezentanți ai administrației primăriei/responsabilii de mediu, turism sau comunicare ai primăriilor) și reprezentanți ai operatorilor comerciali turistici din localitățile de acces în situri (proprietari/directori/administratori ai pensiunilor, hoteluri și/sau restaurantelor).

2.2. Metodologia de analiză a datelor colectate
Etapa procesării datelor de teren a constat în transcrierea tuturor interviurilor, respectiv 220 de interviuri semi-structurate, și încărcarea documentelor (upload) cu conținut text rezultate într-un soft de analiză calitativă specifică.
Metodologia de analiză a datelor calitative a fost una deductivă și s-a bazat pe codare (coding), tehnica specifică de analiză fiind analiza de conținut direcționată. Astfel, schema de codare a preluat, ca teme de analiză, Criteriile pentru desemnarea Destinațiilor Ecoturistice în România, rezultând un total de 19 dimensiuni de analiză, folosind următoarele coduri:

– Bancă/bancomat;
– Centre închiriere biciclete;
– Colaborare primărie – administrație rezervație;
– Colectarea deșeurilor;
– Ecoturism;
– Hazarde naturale;
– Informarea localnicilor;
– Infrastructura;
– Legislație;
– Poluare;
– Proiecte Dezvoltarea Turismului;
– Promovare;
– Promovare resurse naturale;
– Resurse locale pentru dezvoltarea turismului;
– Servicii medicale;
– Transport în comun;
– Turism;
– Turiști;
– Unități învățământ.

De asemenea, interviurile au fost grupate pe județe, obținând astfel o matrice structurată de categorii și sub-categorii de analiză (Tabelul 1):
Tabelul 1. Matricea de analiză a interviurilor
Infrastructură Turism … … … Unități de învățământ
Călărași Infrastructură în stare bună
Infrastructură în stare proastă Nivel de dezvoltare turism
Unități de cazare
Unități de servire a mesei
… … … … Grădinițe
Școli (primare, gimnaziale)
Licee

Constanța … … … … … …
Dolj … … … … … …
Giurgiu … … … … … …
Mehedinți … … … … … …
Olt … … … … … …
Teleorman … … … … … …

Unitatea de analiză a constituit-o interviul (respectiv transcrierea sa).
Textul fiecărei transcrieri a fost delimitat în unități de text codate în funcție de dimensiunile de analiză vizate (coduri). Ulterior, datele colectate din fiecare județ au fost analizate separat per categorie/sub-categorie. Pentru a ușura analiza datelor și pentru a asigura coerența acestora, s-au urmărit, cu ajutorul schemelor codurilor, legăturile și tipurile de legături dintre acestea (cauzale, de întărire, de excluziune ș.a.m.d.). Astfel, dimensiuni de analiză precum numărul de turiști și numărul unităților de cazare sunt co-dependente, influențându-se reciproc într-un raport direct. Cu alte cuvinte, cu cât e mai mare numărul de turiști înregistrați pe parcursul unei unități de timp -lună,an, într-o localitate, cu atât numărul de unități de cazare e mai mare, acesta din urmă fiind un răspuns direct la cererea existentă pe piață. În mod reciproc, un număr mai mare de unități de cazare implică un număr mai mare de turiști, care asigură supraviețuirea/menținerea acestor afaceri în piață. O infrastructură mai bună este un factor de creștere a numărului de turiști, la fel și numărul de servicii existente (bancare, medicale, de agrement ș.a.m.d.), la fel și un număr crescut de mijloace de promovare a zonei/obiectivului turistic, care contribuie astfel în mod direct la creșterea numărului de turiști. S-a procedat în mod similar cu restul dimensiunilor de analiză, schema ajutătoare finală fiind cea din Figura 2.

Figura 2. Schema de analiză

2.3. Metodologia de selecție și analiză a bunelor practici europene
Ariile naturale protejate sunt zone importante pentru derularea unor activități de agrement care contribuie la dezvoltarea economică a comunității locale și a administratorului ariei. Cu cât valoarea conservativă a unui habitat, a unei arii naturale protejate, este mai mare, cu atât aria respectivă devine mai atractivă pentru acel segment de turiști care aleg destinații de vacanțe în cadre naturale.
Conform Strategiei naționale de dezvoltare a ecoturismului în România (Tudorache et.al, 2009), deși patrimoniul natural protejat al țării are un potențial ridicat de valorificare, ecoturismul este un sector puțin dezvoltat care se confruntă cu probleme precum „slaba cooperare la nivel local, promovarea modestă la nivel naţional şi internaţional, existenţa unei oferte limitate, slab diversificate, slaba dezvoltare a infrastructurii specifice ecoturismului la nivelul ariilor protejate, migraţia forţei de muncă, nivelul redus de pregătire al celor angajaţi în domeniu”. Pentru rezolvarea acestor probleme în regiunea Dunării, a fost creată Strategia UE pentru regiunea Dunării (CE DGPR, 2011) care se axează în jurul a patru piloni – conectarea, consolidarea și asigurarea prosperității regiunii și protecția mediului în regiunea Dunării.
Proiectul „Dezvoltarea și promovarea unui produs turistic de patrimoniu natural comun: Ruta «Patrimoniul natural protejat în cadrul ariei transfrontaliere România-Bulgaria»” contribuie la consolidarea celor patru piloni ai Strategiei UE pentru regiunea Dunării. Pentru a determina cele mai adecvate metode prin care se pot crea rute ecturistice transfrontaliere România-Bulgaria este necesară investigarea bunelor practici europene pentru dezvoltarea, gestionarea și promovarea patrimoniului natural protejat.
2.3.1. Metodologia de selecție a bunelor practici
Bunele practici au fost selectate din bazele de date disponibile prin aplicarea unor criterii de eligibilitate stabilite de autorii studiului. Pentru identificarea bunelor practici relevante studiului a fost stabilită o serie de criterii de eligibilitate care au în vedere scopul final al studiului preliminar, acela de a crea rute ecoturistice transfrontaliere.
Criteriile au fost stabilite luând în considerare și Criteriile pentru desemnarea Destinațiilor Ecoturistice în România (ANT et al., 2016) elaborate pe baza Standardului European de Certificare în Ecoturism (The European Ecotourism Labelling Standard) și a Criteriilor Globale de Turism Durabil.
Criteriile de eligibilitate pentru includerea bunelor practici în prezentul studiu sunt următoarele:
a. Destinațiile de implementare ale bunelor practici îndeplinesc toate precondițiile unei destinații ecoturistice așa cum sunt definite în Criteriile pentru desemnarea Destinațiilor Ecoturistice în România. Precondițiile sunt următoarele:
– Există o arie protejată;
– Destinația pentru implementarea bunei practici este accesibilă prin mijloace de transport; – Destinația are un nivel minim de servicii turistice – unități de cazare, restaurante, trasee turistce;
– Destinația are un nivel minim de servicii publice (optional) – punct medical, unitate de învățământ, sistem de colectare a deșeurilor, un bancomat;
b. Sunt realizabile pe termen scurt și mediu – de la 1 an la 3-4 ani;
c. Au cel puțin unul dintre următoarele obiective:
– Dezvoltarea patrimoniului natural protejat. Acest obiectiv se referă la dezvoltarea turismului sustenabil sau responsabil și practicarea unor activități economice sustenabile;
– Gestionarea patrimoniului natural protejat. Acest obiectiv se referă la implementarea unui management durabil, a unei instruiri eficiente și clare a personalului și la colaborări cu alte entități relevante;
– Promovarea patrimoniului natural protejat. Acest obiectiv se referă la strategii de marketing sustenabil, la utilizarea tehnologiei pentru promovare și atragerea turiștilor prin servicii educaționale;
d. Rezultate sustenabile.
Pentru a fi eligibilă, o bună practică trebuie să îndeplinească simultan criteriile a, b, c, d. În cadrul criteriului a, autorii studiului au decis ca ultimul subcriteriu, nivelul minim de servicii publice, să nu fie obligatoriu. Această decizie a fost luată având în vedere contextul zonelor care fac obiectul prezentului studiu preliminar pentru a asigura un nivel cât mai ridicat de transferabilitate a bunelor practici europene.
Colectarea bunelor practici a fost efectuată prin realizarea unei cercetări secundare accesând 9 de surse diferite cu baze de date privind bunele practici pentru a urmări îndeplinirea criteriilor de eligibilitate. Bazele de date consultate sunt următoarele: Transdanube (Baumgartner și Morawec, 2013), Librăria publică IUCN (IUCN, 2016), Ecolnet (EEN, 2016), Monitoring and Management of Visitors in Recreational and Protected Areas conferences (MMV, 2016), LIFE projects database (CE, 2016), Dante Project (Dante, 2016), Sustainable Tourism Strategy for the Carpathians (Voskárová, 2014), European Forest Institute (EFI, 2016), Good Practices in managing Natura 2000 sites (CE, 2016a).
Sursele principale folosite pentru documentarea bunelor practici sunt următoarele:
TRANSDANUBE – Transport și Turism Sustenabil în lungul Dunării: este un proiect condus de Agenția Austriacă de Mediu care propune identificarea și implementarea unor soluții pentru managementul mobilității prin metode de transport prietenoase cu mediul, asigurând conectivitatea între localitățile și regiunile din lungul Dunării (Bejczy și Polgár, 2013). În cadrul proiectului au creat o colecție de bune practici europene care conține 56 de studii de caz (Baumgartner și Morawec, 2013), dintre care au fost alese 2 pentru a fi incluse în prezentul studiu preliminar, și anume Ruta Donausteig Bavaria-Austria și CarpatBike.
Librăria publică IUCN – Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (International Union for Conservation of Nature-IUCN) are una dintre cele mai mari colecții de publicații autoritare pentru conservare și dezvoltare sustenabilă. IUCN scoate peste 150 de publicații în fiecare an care sunt disponibile online și pot fi accesate de publicul larg (IUCN, 2016). Din librăria IUCN a fost selectat raportul Modele Europene de Bune Practici în Arii Protejate (Synge, 2004) care conține 4 exemple de bune practici, dintre care a fost selectată 1 practică pentru a fi inclusă în prezentul studiu preliminar, și anume Managementul vizitatorilor în Parcul Național Hohe Tauern.

2.3.2. Metodologia de analiză a bunelor practici
Pentru fiecare dintre cele trei studii de caz selectate a fost realizată o fișă descriptivă care conține următoarele informații:
– Titlu;
– Organizația sau instituția responsabilă pentru implementarea bunei practici;
– Tipul proiectului: local/regional/transfrontalier;
– Localizare;
– Scop/obiective;
– Descriere;
– Rezultate;
– Transferabilitate.

Din fișele descriptive au fost extrase activitățile specifice care au condus la rezultate sustenabile în cadrul fiecărui model de bună practică și au fost analizate transferabilitatea și condițiile de transferabilitate în zona acoperită de prezentul studiu. Transferabilitatea a fost analizată prin prisma asemănărilor dintre zonele în care au fost implementate bunele practici selectate și zona de interes a studiului preliminar la nivelul cadrului geografic, ariilor naturale protejate și infrastructurii.

2.4. Metodologia de selecție a ariilor naturale protejate pretabile pentru rute ecoturistice
Metodologia de selecție a ariilor naturale protejate de pe teritoriul României care urmează a fi introduse în rutele ecoturistice transfrontaliere România-Bulgaria fost stabilită de comun acord cu echipa de cercetare echivalentă din Bulgaria.
În baza inventarului obținut în faza de documentare a proiectului a fost creată o listă (ANEXA 5) care cuprinde toate ariile naturale protejate aflate pe teritoriul celor 7 județe care sunt ținta prezentului studiu: Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași și Constanța – județe situate la granița cu Bulgaria. Această listă cuprinde în total 189 de arii naturale protejate, dintre care 79 de arii sunt considerate principale, iar 110 sunt secundare, incluse în ariile principale.
O arie naturală protejată este clasificată ca fiind principală dacă se suprapune peste alte arii naturale protejate de dimensiuni similare sau mai mici, sau dacă este o arie naturală protejată singulară care nu se suprapune peste nicio altă arie naturală protejată. Astfel, o arie naturală protejată secundară este definită în prezentul studiu ca acea arie care este inclusă integral sau se suprapune parțial peste o arie naturală protejată de dimensiuni mai mari. Ariile naturale protejate principale se pot prezenta fie sub forma unor grupări de mai multe arii naturale protejate, fie sub forma unei singure arii de sine stătătoare. Evaluarea unei arii naturale protejate prinicipale este făcută ținând cont și de evaluarea ariilor naturale protejate incluse.
Metoda aleasă pentru evaluarea și selectarea ariilor naturale protejate pentru a fi incluse într-o rută ecoturistică este bazată pe un sistem de scoring și ponderi. Această metodă presupune stabilirea unor criterii de selecție care vor avea, fiecare, un set de parametrii de evaluare cărora li se va atribui un rang în funcție de importanța acordată. De asemenea, fiecărui criteriu în parte i se va atribui o pondere în funcție de importanța acordată criteriului de către echipa de cercetare. Astfel va fi calculat un scor pentru fiecare arie protejată principală în parte, iar primele 30 de arii naturale protejate cu cel mai mare scor vor fi selectate pentru a fi incluse în rute ecoturistice.

2.4.1. Stabilirea criteriilor de selecție
Luând în considerare bunele practici evaluate în a doua perioadă a studiului, am conchis că există o serie de condiții minime pe care ariile naturale protejate trebuie să le îndeplinească pentru a putea face parte dintr-o rută ecoturistică transfrontalieră.
Condițiile minime care trebuie îndeplinite de o arie naturală protejată pentru a fi inclusă într-o rută ecoturistică transfrontalieră sunt următoarele:
– Să fie o arie naturală de importanță ridicată;
– Localitățile din care se face intrarea în aria protejată să fie accesibilă cel puțin cu vehicule auto;
– Să ofere turiștilor vizibilitate asupra speciilor, habitatelor sau formațiunilor protejate.
Pe lângă aceste condiții minime au fost trasate niște condiții suplimentare care ridică potențialul ecoturistic al ariilor naturale protejate, și anume:
– Să aibă structuri de primire turistică și unități de alimentație publică în localitățile din care se face accesul la aria protejată;
– Să dețină personal capabil să țină tururi ghidate;
– Să dețină trasee pentru drumeții și trasee pentru biciclete.
Astfel, aceste condiții, alături de alte aspecte ridicate de echipa de cercetare care efectuează același tip de Studiu preliminar în zona Bulgariei la granița cu România, au devenit criterii de selecție.
Criteriile de selecție a ariilor naturale protejate pentru includerea acestora într-o rută ecoturistică transfrontalieră România-Bulgaria, așa cum au fost definite de comun acord cu echipa de cercetare din Bulgaria, sunt prezentate în Tabelul 2. Acest tabel include denumirea criteriilor, sursele sau referințele din care sunt obținute informațiile care pot determina în ce măsură este îndeplinit fiecare criteriu, parametrii de evaluare ai criteriilor, descrierea prin exemple a parametrilor, rangul acordat fiecărui parametru și ponderea acordată fiecărui criteriu.
Criteriile din Tabelul 2 sunt justificate după cum urmează:
1. Statutul legal de protecție a ariilor naturale protejate
Pentru a putea desfășura activități turistice, fie ele chiar și ecoturistice, într-o arie naturală protejată, regimul de protecție și conservare al ariei respective trebuie să permită accesul turiștilor pentru recreere în zonele de interes, iar, pentru realizarea scopului final al întregului proiect pentru care este realizat prezentul studiu, ariile naturale protejate trebuie să poată susține un flux ridicat de turiști. Astfel, conform definițiilor ariilor naturale protejate din Anexa 1 a OUG 57/2007, au fost prioritizate parcurile naționale, parcurile naturale, rezervații ale biosferei, rezervații naturale, zone umede de importanță internațională (RAMSAR), situri naturale ale patrimoniului natural universal (UNESCO), ariile speciale de conservare, ariile de protecție avifaunistică, siturile de importanță comunitară și geoparcurile. Rezervațiile științifice și monumentele naturii sunt tipuri de arii naturale protejate cu un regim de protecție și conservare în care accesul turiștilor este limitat sau interzis. Evaluarea acestui criteriu se face prin verificarea statutului legal de protecție accesând documentele disponibile ale Agențiilor de Protecție a Mediului din județele de care aparțin ariile naturale, legislația în vigoare (Ordinul 46/2016, Ordinul 1964/2007), administrațiile sau custozii ariilor respective.
2. Valorile naturale protejate și unicitatea lor
O arie naturală protejată prezintă un potențial turistic mai ridicat cu cât numărul și importanța speciilor, habitatelor, ecosistemelor, peisajelor protejate sunt mai ridicate. Dat fiind faptul că ariile naturale protejate pot fi declarate ca arii protejate pentru elemente naturale fizico-geografice, floristice, faunistice, geologice, speologice, paleontologice, pedologice, hidrologice și/sau de altă natură. Astfel, cu cât complexitatea sau unicitatea ariilor este mai ridicată, cu atât valoare lor este mai mare. Evaluarea acestui criteriu se face prin determinarea complexității structurii ariei naturale protejate consultând chestionarele aplicate custozilor sau administratorilor ariilor, planurile de management, formularele standard Natura 2000.

3. Nivelul de conservare
Starea de conservare în care se află obiectivele naturale din cadrul ariei naturale protejate este un alt factor important în evaluarea ariilor naturale care ar putea fi incluse într-o rută ecoturistică. Dacă obiectivele naturale sunt într-o stare de degradare avansată, acestea nu mai pot fi observate la fel de bine ca cele bine sau foarte bine conservate. Pentru ariile Natura 2000, nivelul de conservare se evaluează în baza formularelor standard Natura 2000, efectuând o medie a rangurilor acordate valorii globale a conservării habitatelor prezente în aria respectivă. Pentru celelalte arii naturale protejate, valoarea globală de conservare este determinată din planul de management al ariei respective. Acest lucru se realizează prin echivalarea statutului de conservare evaluat în planul de management cu cel din formularele standard Natura 2000, la aprecierea experților din cadrul acestui studiu. Același procedeu se folosește și în cazul ariilor naturale protejate care nu au un plan de management, informațiile echivalate fiind obținute de la Agenția de Protecție a Mediului din județul de care aparține.
4. Promovarea și expunerea turistică
Pentru dezvoltarea turistică a unei arii naturale protejate, promovarea acesteia ca destinație turistică este un factor important pentru atragerea turiștilor datorită vizibilității crescute a acesteia. De asemenea, facilitățile turistice oferite în cadrul ariei naturale protejate contribuie la completarea experienței turiștilor – centre de vizitare și informare, pachete turistice, puncte de observare, accesibilitatea în interiorul ariei naturale. Evaluarea acestui criteriu se face prin consultarea datelor obținute din fișele de observație pe teren, interviurilor realizate cu administratorii sau custozii ariilor naturale protejate, precum și a chestionarelor aplicate administratorilor sau custozilor ariilor naturale protejate.
5. Gradul de accesibilitate
Acest criteriu definește gradul de accesibilitate în localitățile de acces în ariile naturale protejate, localități situate în proximitatea ariilor naturale protejate. În urma documentării și a colectării datelor, s-a constatat că accesul în aceste localități se poate face pe drumuri naționale, județene sau comunale, starea lor variind de la foarte bună la proastă. Astfel, evaluarea acestui criteriu se face prin consultarea datelor obținute din fișele de observație pe teren, chestionarele aplicate proprietarilor/administratorilor/managerilor de pensiuni/hoteluri și din interviurile realizate cu primăriile localităților respective, cu proprietari/administratori/manageri de pensiuni/hoteluri și cu proprietari/administratori/manageri de restaurante din localitățile respective.
6. Servicii turistice de bază: structurii cu servicii alimentare și de primire turistică
Prezența unui număr ridicat de structuri de primire turistică și cu servicii alimentare este un criteriu important pentru creșterea numărului de înnoptări în zona ariilor naturale protejate, în special situate la mai puțin de 5 kilometri de aria naturală. Evaluarea acestui criteriu se face prin consultarea datelor obținute din fișele de observație pe teren, chestionarele aplicate proprietarilor/administratorilor/managerilor de pensiuni/hoteluri și administratorilor/custozilor ariilor naturale protejate, precum și din interviurile realizate cu primăriile localităților respective, cu proprietari/administratori/manageri de pensiuni/hoteluri și cu proprietari/administratori/manageri de restaurante din localitățile respective.

7. Oportunități de drumeții
Pentru dezvoltarea ecoturismului în special, o arie naturală protejată trebuie să ofere cel puțin posibilitatea de a realiza drumeții. In mod ideal, ar trebui să existe trasee de drumeție, marcate, omologate, bine întreținute, care să conecteze puncte de observare de pe traseu. Evaluarea acestui criteriu se face consultând datele obținute în urma realizării interviurilor cu administratorii/custozii ariilor naturale protejate, cu primăriile localităților din care se poate face accesul în aria naturală protejată și cu proprietarii/administratorii/managerii pensiunilor/hotelurilor din localitățile aflate în proximitatea ariei naturale protejate, a chestionarelor aplicate administratorilor/custozilor ariilor naturale protejate și a fișelor de observație pe teren.
8. Oportunițăți de plimbare cu bicicleta
Prezența traseelor de bicicletă sau, cel puțin, a posibilității de a accesa o arie naturală protejată este la fel de importantă pentru dezvoltarea ecoturismului, în special, ca prezența traseelor de drumeție. Evaluarea acestui criteriu se face consultând datele obținute în urma realizării interviurilor cu administratorii/custozii ariilor naturale protejate, cu primăriile localităților din care se poate face accesul în aria naturală protejată și cu proprietarii/administratorii/managerii pensiunilor/hotelurilor din localitățile aflate în proximitatea ariei naturale protejate, a chestionarelor aplicate administratorilor/custozilor ariilor naturale protejate și a fișelor de observație pe teren.
9. Prezența altor atracții culturale, istorice, arheologice în zonă
Fiind o formă a turismului, succesul unei destinații ecoturistice poate fi influențat și de prezența altor obiective turistice de natură culturală, istorică, arheologică în proximitatea ariei naturale protejate. Astfel, dacă astfel de obiective turistice sunt prezente în zonă, expunerea turistică a ariei naturale protejate poate crește. Evaluarea acestui criteriu se face consultând datele obținute în urma realizării interviurilor cu proprietarii/administratorii/managerii de pensiuni/hoteluri sau restaurante, a aplicării chestionarelor proprietarilor/administratorilor/managerilor de pensiuni/hoteluri, precum și a fișelor de observație pe teren.
2.4.2. Sistem de scoring și ponderi
Urmând modelul aplicat de Kito și Thomas (2011) , fiecărui criteriu (C) i s-a atribuit o serie de parametrii cărora li s-au acordat ranguri de la 1 la 5. În continuare, fiecare criteriu a primit o anumită pondere (P), aceasta fiind acordată în funcție de obiectivele cercetării și de nevoile beneficiarului. Astfel, scorurile fiecărui parametru și ponderile fiecărui criteriu pot fi văzute în Tabelul 2.
În cadrul listei din ANEXA 5 a fost creată o matrice de evaluare a ariilor naturale protejate unde au fost introduse rangurile pentru fiecare criteriu în parte în dreptul fiecărei arii naturale protejate principale. Apoi, rangul obținut pentru fiecare criteriu a fost înmulțit cu ponderea criteriului respectiv. Scorul total al ariei naturale protejate se calculează înmulțind rangul cu ponderea și adunând rezultatele de la toate criteriile, după următoarea formulă:

Formula 1. Formula de calcul a scorurilor ariilor naturale protejate

Nr. Criteriu Denumire criteriu Sursa de validare a criteriului Parametrii rang Descriere Evaluare
Rang Pondere
1 Statutul legal de protecție Categoria de protecție în conformitate cu un ordin de declarare;
Categorii de protecție în conformitate cu acordurile internaționale. Arii protejate cu statut de conservare ridicat Parcuri naționale, parcuri naturale, situri RAMSAR 3 3
Natura 2000 Natura 2000 (SCI și/sau SPA) 2
Arii protejate de importanță natională sau locală Arii protejate, monumente naturale 1
2 Valori naturale/ Unicitate Chestionare custozi, plan de management, formulare standard Natura 2000:
Numărul de specii și / sau habitate protejate stabilite
Specii stabilite de valoare ridicată de conservare
Ecosisteme unice sau peisaj Complexe naturale, inclusiv ecosisteme și peisaje unice; o combinație între habitate și specii cu valoare de conservare ridicată. Arie protejată cu valoare de conservare ridicată și de importanță turistică, peisaj și resurse naturale unice. 5 2
Prezența unor habitate și peisaje conservate specifice regiunii Arie naturală, inclusiv habitate și peisaje naturale 4
Habitate și ecosisteme protejate Arie naturală care cuprinde habitate și peisaje cu valoare de conservare 3
Valoarea peisajului – prezența peșterilor, a stâncilor, a cheilor etc. Arie naturală ce cuprinde formațiuni geologice 2
Prezența speciilor protejate Arie naturală care cuprinde specii și habitate importante 1
3 Nivelul de conservare Formulare standard Natura 2000, publicații științifice, planul de management
Ecosisteme naturale intacte cu valoare mare de conservare și științifică, arii mari Scor ridicat al statutului habitatului natural (Nota A conform formularelor standard Natura 2000) 3 2
Ecosisteme și habitate bine conservate Scor bun al statutului habitatului natural (Nota B conform formularelor standard Natura 2000) 2
Ecosisteme și habitate cu nivel mediu de conservare și fragmentate Scor mediu al statutului habitatului natural (Notele C sau D conform formularelor standard Natura 2000) 1
4 Promovare și expunere turistică Interviuri custozi, chestionare custozi, fișe de observație: prezența punctelor de observare pentru specii, habitate, ecosisteme și peisaje Centre de vizitare și informare cu servicii extinse Centre de vizitare care oferă informații specifice ariei, materiale turistice și/sau tururi ghidate. Promovare activă și marketing. Organizare de evenimente în mod regulat. Puncte de observare bine plasate. 3 2
Puncte de observare marcate și bine plasate Puncte de observare bine plasate care oferă posibilitatea de a observa specii, habitate, ecosisteme și peisaje. Promovare turistică locală. 2
Sit accesibil cu puncte de observare Puncte de observare bine plasate care oferă posibilitatea de a observa specii, habitate, ecosisteme și peisaje. 1
5 Grad de accesibilitate Interviuri primării, pensiuni și restaurante. Chestionare pensiuni.
Fișe de observație Accesul în localitățile din proximitatea ariei protejate se face prin drumuri principale, drumuri în condiții bune Drumuri principale, drumuri în condiții bune; bine semnalizate 3 2
Accesul în localitățile din proximitatea ariei protejate se face cu vehicule normale Drumuri normale; acces cu vehicule normale 2
Accesul în localitățile din proximitatea ariei protejate se face prin vehicule speciale sau sezonier Drumuri pietruite, drumuri sezoniere; acces numai cu vehicule speciale sau în sezon 1
6 Servicii turistice de bază: structurii cu servicii alimentare și de primire turistică Interviuri primării, pensiuni, restaurante. Chestionare custozi și pensiuni.
Fișe de observație Prezența hotelurilor cu capacitate mare de primire turistică, restaurante sau un număr mare de unități cu capacități mici Arii naturale protejate în apropierea orașelor, stațiunilor turistice sau cu servicii turistice de bază bine dezvoltate 3 2
Număr limitat de structuri cu servicii alimentare și de primire turistică Arii naturale protejate cu servicii de bază turistice cu un nivel mediu de dezvoltare 2
Structuri cu servicii alimentare și de primire turistică localizate la mai mult de 5 km de aria protejată Arii naturale protejate izolate fără servicii turistice 1
7 Oportunități de drumeții Interviuri custozi, primării, pensiuni. Chestionare custozi.
Fișe de observație Trasee stabilite și întreținute care conectează puncte de observare Trasee omologate și amenajate cu puncte de observare 3 1
Trasee de drumeție marcate Trasee omologate 2
Prezintă potențial pentru efectuarea drumețiilor Trasee neomologate și nemarcate 1
8 Oportunițăți de plimbare cu bicicleta Interviuri primării, custozi, pensiuni. Chestionar custozi, chestionar primării.
Fișe de observație Trasee de biciclete prezente și bine întreținute Trase de biciclete bine întreținute în aria naturală care conectează obiective naturale 3 1
Trasee de biciclete prezente Trasee de bicicletă marcate 2
Accesul cu bicicleta este posibil Nu există trasee de bicicletă, dar traseul este accesibil cu bicicleta 1
9 Prezența altor atracții culturale, istorice, arheologice în zonă Interviuri pensiuni, primării. Chestionare pensiuni.
Fișe de observație. Atracții culturale, istorice, arheologice de importanță internațională sau foarte populare Atracții culturale, istorice, arheologice de importanță internațională sau foarte populare 3 2
Atracții culturale, istorice, arheologice de importanță națională Atracții culturale, istorice, arheologice de importanță națională 2
Atracții culturale, istorice, arheologice de importanță locală Atracții culturale, istorice, arheologice de importanță locală sau în stare de degradare 1

Având în vedere considerentele geografice, de plasare a ariilor naturale protejate selectate pe o rută ecoturistică, scorurile au fost calculate pentru ariile naturale protejate principale. Evaluarea parametrilor pentru fiecare arie naturală protejată principală este realizată ținând cont și de importanța și valoarea ariilor naturale protejate incluse.
Cele două echipe de cercetare din România și din Bulgaria, bazându-se pe experiența în domeniu, au convenit de comun acord ca, în urma aplicării sistemului de scoring, primele 30 de arii naturale protejate care au obținut cele mai mari punctaje să fie incluse în rutele ecoturistice transfrontaliere.

2.5. Metodologia de stabilire a rutelor ecoturistice
Primul pas pentru stabilirea rutelor ecoturistice este de a localiza pe hartă fiecare arie naturală protejată. Acest pas a fost realizat cu ajutorul vizualizatorului Natura 2000 Network Viewer (EEA, 2012). Ulterior au fost stabilite punctele de acces ale ariilor naturale protejate pentru a putea fi introduse în Google Maps și creată ruta de legătură între arii, de-a lungul celor mai bune drumuri.
Pentru realizarea hărților, au fost redate contururile ariilor naturale protejate cu ajutorul programului Adobe Photoshop CS5 și au fost suprapuse peste zona de sud a hărții României.
Contururile ariilor naturale protejate au fost preluate din vizualizatorul Natura 2000 Network Viewer. Ulterior au fost plasate pe hartă punctele de frontieră care vor putea lega cele două rute propuse de o parte și de alta a graniței. Aceste puncte de frontieră sunt următoarele, de la vest la est:
– Calafat (DJ)-Vidin
– Bechet (DJ)-Oryahovo
– Turnu Măgurele (TR)-Nikopol
– Giurgiu (GR)-Ruse
– Călărași (CL)-Silistra
– Vama Veche (CT)-Durankulak
După realizarea primului stadiu al hărților, date fiind tipurile de arii selectate pentru a fi incluse în rutele ecoturistice, precum și specificul ariilor situate în zona de studiu aflată pe teritoriul Bulgariei, a fost luată decizia, de comun acord cu echipa de cercetare din Bulgaria, ca fiecare parte a graniței să propună 3 rute:
– o rută ecoturistică principală;
– o rută ecoturistică pentru birdwatching;
– o rută ecoturistică pentru drumeții și aventură.
Aceste rute tematice au fost alese datorită faptului că cele două tipuri de arii naturale protejate – cele de protecție specială avifaunistică și cele care protejează peisaje, formațiuni geologice, speologice, geomorfologice – sunt comune ambelor părți ale graniței România-Bulgaria, iar numărul și importanța lor este îndeajuns de mare încât să poată constitui rute ecoturistice.
Drumurile de legătură dintre ariile naturale protejate au fost alese în funcție datele obținute în fișele de observație pe teren și de cele obținute în interviurile cu primăriile și cu proprietarii/administratorii/managerii de pensiuni, precum și în chestionarele aplicate acestora.

2.6. Metodologia de analiză în profunzime a ariilor naturale selectate
Pentru analiza în profunzime a ariilor naturale protejate selectate se vor folosi toate datele colectate pe teren și interpretările lor în cadrul studiului, și anume interviurile, chestionarele, fisele de observație pe teren, precum și surse de informații relevante ca Formularele standard Natura 2000, planurile de management ale ariilor naturale protejate și orice alt tip de comunicate din cadrul Agențiilor județene pentru Protecția Mediului sau de pe site-urile administratorilor sau custozilor ariilor respective, ale primăriilor, altor autorități locale, operatorilor de servicii de agrement sau a structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare sau alimentație care se află pe teritoriul ariilor naturale protejate sau în proximitatea acestora.
Așadar, cele 30 de arii naturale protejate incluse în rutele ecoturistice vor genera 30 de fișe descriptive ample în care vor fi prezentate următoarele informații:
1) Denumirea ariei naturale protejate – numele oficial al ariei naturale protejate;
2) Scorul obținut – scorul obținut în sistemul de scoring (valabil numai pentru ariile principale);
3) Regimul de protecție al ariei naturale protejate – tipul ariei naturale protejate și categoria IUCN acolo unde se aplică (ex.Sit de importanță comunitară, Parc natural, Parc Național, Geoparc etc.);
4) Ecosistemele prezente în arie – tipul de ecosisteme: acvatice și/sau terestre;
5) Clasele de habitate predominante în arie – clasele de habitate și codurile habitatelor specifice, după caz (ex. Ape continetale – cod 22__, 23__, Tufărișuri și pajiști – cod 31__, 34__, 35__, 36__, 37__, 38__);
6) Speciile protejate – numărul de specii protejate în cadrul ariei naturale;
7) Accesibilitatea – scăzută (1), medie (2) sau ridicată (3) în funcție de scorul obținut și denumirea căilor principale de acces (ex. Drumuri naționale DN, drumuri județene DJ);
8) Posibilitatea de cazare – scăzută (1), medie (2) sau ridicată (3) în funcție de scorul obținut și numărul unităților de cazare în localitățile din cadrul situui, precum și al celor de pe un radius de 10-20 de kilometri. Numărul unităților de cazare este cel indicat de Institutul Național de Statistică (INS) acolo unde există informații la categoria „structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri, județe și localități”. Unde nu există informații colectate de INS, se folosesc unitățile identificate în perioada de documentare;
9) Fluxul turistic – numărul de turiști pe an (date colectate de la INS pentru ultimul an disponibil, 2015, la categoria „sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri, pe județe și localități”;
10) Activitățile de agrement posibile în aria naturală – se folosesc datele colectate prin interviuri, chestionare, fișe de observație pe teren, precum și date din planurile de management ale ariilor naturale protejate;
11) Riscuri de hazarde naturale – se folosesc datele colectate din interviuri și din planurile de management ale ariilor naturale protejate;
12) Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu – datele se obțin din Formularele standard Natura 2000 și din planurile de management pentru a avea în vedere numărul de arii protejate din acel areal;
13) Descrierea ariei – pentru efectuarea descrierii ariei naturale protejate se folosesc toate sursele de informații obținute și identificate, iar descrierea se face într-un limbaj prietenos.

2.7. Raport metodologic privind culegerea datelor și minimalizarea riscurilor asociate
Un număr de 6 operatori de interviu au fost informați cu privire la scopul și obiectivele cercetării și au fost instruiți cu privire la metodele de colectare a datelor și instrumentele folosite. Astfel, acestora li s-au pus la dispoziție atât exemplare din ghidurile de interviuri și chestionarul de culegere a datelor cantitative, cât și Manualul de Instrucțiuni dedicat.
În urma colectării datelor de teren, au fost realizate 220 de interviuri cu reprezentanți ai principalelor instituții relevante în contextul cercetării (administrații ale ariilor naturale protejate, primării, unități de cazare și unități de alimentație publică, alți operatori turistici) și au fost completate chestionarele și fișele de teren.
Refuzul de participare la studiu a constituit principalul risc al demersului investigativ, un număr prea mare de respondenți / instanțe de cercetare neparticipante fiind de natură să compromită acuratețea rezultatelor cercetării și corecta lor reprezentativitate și relevanță. Pentru a preîntâmpina și minimaliza acest risc, am prevăzut următoarele măsuri:
– contactarea prealabilă a instituțiilor și a potențialilor respondenți, telefonic și/sau prin intermediul emailului, în urma căreia au fost furnizate principalele informații cu privire la identitatea operatorilor de teren și scopul cercetării, dar și asigurări cu privire la protecția datelor personale și, acolo unde e posibil, păstrarea anonimatului (în cazul angajaților în cadrul primăriilor, unităților de cazare și/sau ale unităților de alimentație publicălor);
– instruirea operatorilor cu privire la modul de abordare a potențialilor respondenți, respectiv: schimbarea unor formule de politețe, furnizarea informațiilor de bază cu privire la cercetare: numele și prenumele operatorului, entitatea reprezentată, scopul cercetării, solicitarea acordului de participare.
Indisponibilitea permanentă a respondenților s-a manifestat prin imposibilitatea experților și a operatorilor de teren de a intra în contact cu reprezentanți ai instituțiilor vizate (autorități publice, administrații ale unorarii naturale protejate, hoteluri, unitățil de alimentație publică) până la finalul etapei colectării datelor de teren, indiferent de numărul tentativelor de contactare (telefonic și prin email) a acestora.
Indisponibilitatea temporară a respondenților s-a manifestat prin amânarea sau tergiversarea de către aceștia a realizării interviurilor, pe perioade de timp variabile.
Principala măsură de minimalizare a acestui risc a constat în suplimentarea temporară a numărului de operatori, în intervalele de timp în care ținta propusă de date de teren (interviuri, chestionare) nu a fost atinsă. Astfel, echipa de cercetare a dublat eforturile de contactare a respondenților și de colectare a datelor.
Notă: Contextul socio-politic general din perioada desfășurării cercetării de teren – respectiv organizarea alegerilor parlamentare din luna decembrie 2016 – a reprezentat o cauza particulară a indisponibilității temporare a unora dintre respondenți, aceștia fiind, prin natura profesiei, a apartenenței la un partid politic sau a simpatiilor personale, implicați activ în evenimentele premergătoare alegerilor.
Erorile de operator reprezintă unul dintre cele mai des întâlnite riscuri asociate anchetelor de teren (erori subiective), sub umbrela cărora intră o serie întreagă de erori specifice care influențează calitatea datelor culese și cantitatea lor.
Erori determinate de lipsa caracteristicilor personale/abilităților operatorului de teren:
– Un instructaj corect al operatorilor de teren poate preîntâmpina și minimaliza doar parțial erorile subiective bazate de lipsa caracteristicilor personale și/sau abilităților acestora. Astfel, în ciuda instructajului și Manualului de Instrucțiuni puse la dispoziția tuturor operatorilor, anumite caracteristici comportamentale ale acestora (capacitate scăzută de concentrare, lipsă de răbdare ș.a.m.d.) și/sau lipsa unei pregătiri solide ori a experienței în ceea ce privește cercetarea de teren sunt factori ce pot influența negativ buna desfășurare a cercetării, respectiv culegerea datelor.
Din această perspectivă, dficultățile întâmpinate au fost unele medii, operatorii implicați în studiul de față fiind selectați pe cât posibil în funcție de abilități care să-i recomande specificului muncii de teren.
Erori de comunicare verbală:
– Erorile de comunicare vizează în general capacitatea redusă sau chiar imposibilitatea operatorului de interviu de a stabili o relație interpersonală și un bun raport cu respondentul, respectiv intervievatul.
Din acest punct de vedere, s-au constatat asemenea erori în cazul unor interviuri, în care operatorul a abordat interviul în maniera completării unui chestionar, limitând în acest fel respondentul la a oferi răspunsuri scurte, cu minimum de informații.
Soluția la care am recurs a fost revenirea la operatorii de interviuri cu lămuriri suplimentare în urma unei verificări periodice aleatorii a unuia dintre interviurile realizate.
De asemenea, modul de adresare particular al operatorului de interviu poate generare erori/vicieri de sens, fie prin sugerarea răspunsurilor de către operator, prin reintrepretarea de către acesta a afirmațiilor respondentului, prin reformularea întrebărilor de către operator într-o manieră extrem de subiectivă ș.a.m.d.
S-au constat cazuri rare de acest tip pe parcursul cercetării, însă procentul lor este unul extrem de mic, cu impact redus asupra rezultatelor cercetării.
Erori de înregistrare:
– Acest tip de erori au în vedere înregistrarea necorespunzătoare a informațiilor furnizate de respondenți, de către operatorul de interviu, datorată unor factori diverși: neatenție sau neglijența în procesul de înregistrare, necalibrarea insrtumentului de înregistrare, neasigurarea funcționării conforme sau a alimentării cu energie a instrumentului de înregistrare ș.a.m.d.
Nu s-au constatat cazuri de distorsionare deliberată a informațiilor.
Dat fiind specificul cercetării, nu ne-am confruntat cu probleme deosebite de etică, toți participanții la studiu fiind persoane adulte, în deplină capacitate fizică și mentală, iar informațiile colectate fiind preponderent cu caracter public, fără potențial compromițător la adresa participanților.
Cu toate acestea, au fost atinse, direct sau tangențial, subiecte de natură să expună fie fapte la limita legalității, fie recunoașterea neîndeplinirii unor sarcini de serviciu, a neimplicării în probleme a căror existență era cunoscută ș.a.m.d. În astfel de cazuri, reticența respondenților a fost evidentă, aceștia evitând să ofere răspunsuri clare la întrebări.
Pentru a proteja identitatea acestora și pentru a preîntâmpina orice potențiale repercusiuni negative asupa lor, am recurs la protejarea datelor cu caracter personal, neprelucrând date precum nume, prenume, număr de telefon ș.a.m.d.. Anonimizarea datelor a fost asigurată prin folosirea generică a termenului de ”respondent” în procesul de prelucrare, indicând, acolo unde a fost cazul, doar funcția în baza căreia este recunoscută buna cunoaștere a subiectului de către respondent (ex.: „angajat al primărie”).

Capitolul 3. Analiză
3.1. Analiza datelor colectate
În cele ce urmează, vom discuta principalele aspecte care au reieșit din analiza interviurilor, atât aspecte generale, surprinse într-un număr semnificativ de mare de interviuri, cât și particularități surprinse în regiunile analizate.
Astfel, aspectele generale care au reieșit din analiza interviurilor constau în:
– sensul confuz și aleator atribuit de autoritățile locale noțiunilor de ”turism”, respectiv „turist”, și vom discuta în cele de urmează felul în care acest lucru își pune amprenta asupra dezvoltării turistice a zonei;
– slaba colaborare între autoritățile locale și administrațiile ariilor naturale protejate.
Așa cum am constatat în urma analizei de conținut a interviurilor realizate cu reprezentanți ai autorităților locale (primării de orașe și comune), sensul pe care aceștia îl atribuie activităților turistice și, implicit, calității de turist este unul confuz. Pe tot parcursul cercetării, am remarcat numirea multor categorii de activități ca fiind „turistice”, de la pescuit, vânătoare, participare la anumite evenimente locale, până la ciclism sau vizitarea lăcașelor de cult. Astfel, pentru a surprinde cât mai fidel măsura în care aceste activități enumerate de reprezentanții autorităților locale pot reprezenta într-adevăr activități turistice sau sunt de natură domestică, am analizat profilul turistului așa cum acesta reieșea din restul datelor furnizate de interviu. Calitatea de turist a fost așadar atribuită în mod aleator unor categorii diverse de persoane, ca de exemplu:
– muncitori sezonieri originari din alte localități;
– migranți care se-ntorc, pe perioade variabile, din țara de destinație (câteva săptămăni, câteva luni sau mai mult);
– persoane care tranzitează localitatea fără a face vreo oprire și/sau a vizita vreun obiectiv turistic local;
– persoane aflate în pelerinaj la lăcase de cult din localitate sau din proximitate, care înnoptează sau nu în localitate;
– persoane originare din alte localități care petrec un timp variabil desfășurând în zonă activități precum pescuitul, vânătoarea, plimbări off-road cu ATV-ul, motocicleta și/sau bicicleta, șalupa (”vaporaș”);
– persoane care participă la evenimente locale ( de exemplu Sărbătoarea Bujorului), inclusiv cele originare din localitate;
– persoane care desfășoară diverse activități curative (de tip balnear).
Raportându-ne la felul în care Organizația Mondială a Turismului definește conceptul de „turist”, respectiv acea persoană care angajează voiaje sau sejururi „în locuri situate în afara mediului lor rezidenţial, pentru o perioadă de peste 24 de ore sau de cel puţin o noapte, fără a depăşi un an, în vederea petrecerii timpului liber, pentru afaceri ori pentru alte motive, adică în alte scopuri decât prestarea unei activităţi remunerate în locul vizitat” (apud.Popa Nadia, p.1), vedem că o bună parte din persoanele asimilate turiștilor (sau vizitatorilor) se exclud din această categorie. Putem vorbi cel mult de vizitatori temporari sau „excursioniști” în cazul acelor persoane al căror sejur e mai mic de 24 de ore, dar care desfășoară totuși activități la fața locului, precum pescuitul, plimbările cu diferite mijloace de transport, anumite tipuri de sporturi ș.a.m.d., și exclude complet persoanele care domiciliază în localitate și participă la diverse activități, muncitorii sezonieri și migranții care, deși petrec perioade de timp variabile în alte localități/țări, își păstrează reședința în localitate și nu investesc în unități/obiective turistice (unități de cazare sau de servire a mesei, circuite turistice ș.a.m.d.) .
Considerăm importantă clarificarea activităților de turism și a calității și rolului turistului în economia locală și dezvoltarea, pe termen mediu și lung, a localității, căci astfel pot fi proiectate și demarate inițiative cu impact real asupra comunității. Spre exemplu, în cercetarea de teren au fost cuprinse localități cu obiective locale de interes național – respectiv lăcașe de cult, care atrag un număr semnificativ de vizitatori temporari. În ciuda raportării unui număr de mii de persoane (de la 4-5000 până la 10000 de pelerini în preajma marilor sărbători religioase) care vizitează localitatea, nu există nicio unitate de cazare, iar investițiile în infrastructură și în promovarea restului de atracții turistice din zonă, inclusiv aria naturală protejată, se lasă așteptate. În mod similar, cercetarea de teren relevă numeroase localități ofertante din punct de vedere al turismului piscicol, în care lipsa unităților de cazare, a acțiunilor susținute de promovare și a unor planuri de dezvoltare turistică face ca valorificarea resurselor naturale, cu precădere a ariilor naturale protejate din proximitate, să rămână redusă.
Slaba colaborare între autoritățile locale și administrațiile ariilor naturale protejate pare de a fi un numitor comun al multora dintre localitățile cuprinse în studiu. Aproape fără excepție, reprezentanții autorităților locale au considerat colaborarea cu custozii/administrațiile ariilor naturale protejate ca fiind justificabilă cel mult în cazul în care aceștia solicită ajutor sau asistență în rezolvarea unor probleme punctuale. Colaborarea în vederea dezvoltării unor planuri comune de promovare a zonei și obiectivelor – inclusiv a ariei naturale protejate, pare a fi puțin spre deloc luată în calcul de autorități, care, chestionate fiind despre resursele locale care pot fi valorificare pentru atragerea unui număr mai mare de turiști, menționează rar spre deloc resursele naturale care sunt rezervațiile din proximitate.
Analizând datele referitoarele la localitățile de acces către ariile naturale protejate din fiecare județ din țara noastră al zonei transfrontaliere româno-bulgare, am obținut rezultatele prezentate detaliat în cele ce urmează.
Turismul în regiunile din imediata vecinătate a ariilor naturale protejate din județul Călărași este slab dezvoltat. În localitățile de acces spre ariile naturale protejate se înregistrează o lipsă acută de unități de cazare, ceea ce descurajează înnoptările turiștilor în zonă. De altfel, numărul acestora, după cum a fost aproximat de angajații primăriilor, este mai degrabă modest, variind de la niciun turist declarat de autorități (în Dichiseni, Fundeni, Mânăstirea) la 20-50 de persoane (cf. datelor primăriei Ciocănești), până la maximum declarat de 500-600 de persoane/an (cf. datelor primăriei Alexandru-Odobescu). De asemenea, au fost cazuri în care angajații primăriilor au declarat ca există turiști care vizitează ocazional localitatea, fără a putea estimă însă numărul lor (Grădiștea, Mitreni). Aceștia vin cu precădere în lunile de vară: iulie-august, până în luna septembrie inclusiv – aspect comun subliniat de majoritatea intervievaților. Activitatea preferată a acestora o constituie pescuitul, zona fiind bogată în lacuri și bălți piscicole, dar există și cazuri în care turiștii doar tranzitează localitatea, fără a efectua o o oprire (Grădiștea, Mitreni).
Reprezentanții autorităților locale afirmă ca infrastructura de acces în ariile naturale protejate din proximitate este în general bună, astfel că ar favoriza dezvoltarea turismului. Drumurile sunt pietruite – complet sau parțial (în Alexandru-Odobescu, Grădiștea) sau asfaltate (Mitreni). Există, de asemenea, diverse modalități de transport în comun înspre și dinspre localități, precum autobuze și microbuze care fie tranzitează localitatea (de ex. rutele Călărași – Fetești și Fetești – Jigălia care tranzitează Borcea), fie o leagă de orașele din jur (București, Călărași, Oltenița). Centre de închiriere a bicicletelor nu există în niciuna dintre localitățile cuprinse în studiu.
Fiind chestionați cu privire la proiectele concrete – în derulare sau în intenție – pentru dezvoltarea turismului, nici unul dintre reprezentanții autorităților locale nu au putut oferi date concrete cu privire la existența unor astfel de proiecte. Există însă resurse locale, altele decat ariile naturale protejate, care ar putea fi valorificare pentru dezvoltarea turistică a zonei (situl arheologic de lângă lacul Berzei din localitatea Alexandru-Odobescu, pista de ciclism din Grădiștea ce include și vizitatea unor biserici, lac cu nămol cu potențial terapeutic în Mitreni). Totuși, acțiunile de promovare sunt reduse sau, la nivel local, chiar inexistente, singuele metode concrete de promovare indicate fiind ”pe Facebook” (Ciocănești) sau ”prin pliante, presă” (Mânăstirea). Cu toate acestea, în toate localitățile există servicii minimale care ar favoriza dezvoltarea unor proiecte: servicii medicale (între 1-3 cabinete de medicină de familie), unități de învățământ primar și gimnazial, servicii bancare minimale (bancomate și, într-una dintre localități, o filiala a unei bănci) și sisteme de colectare a deșeurilor (inclusiv o platformă de colectare selectivă la marginea localității Alexandru Odobescu). Zona este relativ avantajată de existența unui risc mediu spre redus de hazarde naturale, respectiv de inundații (risc mediu în Borcea, Dichiseni, și mic în Mânăstirea și în Ciocănești), pentru care există măsuri de precauție și avertizare la nivel de localități.
Colaborarea dintre administrațiile ariilor naturale protejate și autoritățile locale este, conform declarațiilor acestora din urmă, redusă spre inexistentă, într-un singur caz fiind vorba de furnizarea ajutorului în rezolvarea solicitărilor înainte de custozi (la primăria Borcea).
Nu în ultimul rând, fiind chestionați cu privire la inițiativele autorităților locale de a informa localnicii despre protecția mediului și conduita într-o rezervație naturale, reprezentanții primăriilor au răspuns fără excepție că astfel de inițiative există, dând exemple ca: organizarea unor întâlniri cu cetățenii (în Borcea și în Ciocănești), de informarea copiilor și adolescenților prin intermediul școlii și a orelor de dirigenție (în Ciocănești) și efectuarea acțiunilor de ecologizare: lucrări de curățire a zonei, plantare de copaci etc. (în Alexandru-Odobescu).
Turismul în regiunile din imediata vecinătate a ariilor naturale protejate din județul Constanța este în general dezvoltat mai ales în perioada verii, fiind o destinație de turism litoral inclusă atât în circuitul turistic domestic, cât și în cel internațional. Cu toate acestea, o parte din localitățile cuprinse în studiu reprezintă mai degrabă localități de tranzit (Băneasa, Crucea, Deleni, Hârșova, Ion Corvin, Mihai Viteazy) decât destinații finale (precum Corbu și Limanu – destinații populare mai ales pentru plajele sale, Techirghiol, Mangalia), sau prezintă interes extrem de scăzut pentru turiși (Adamclisi, Aliman, Istria, Oltina, Lipnița, Pantelimon, Șeimeni, Târgușor, Valul lui Traian, Vulturu). Din acest motiv, și numărul unităților de cazare prezintă variații semnificative, de la nicio unitate (în Deleni, Ion Corvin,Istria, Lipnița, Pantelimon,, Târgușor, Valul lui Traian sau Vulturu) sau o singura unitate de cazare ( în Adamclisi, Mihai Viteazu, Murfatlar și Crucea), până la un număr modest (1 în Murfatlar, 2 în Oltina și 4 în Cernavodă) sau ridicat (15 în Corbu, 20 în Limanu, circa 100de unități în Mangalia și Techirghiol) de unități.
Acest lucru se reflectă și în numărul turiștilor: de la 4-5 000 de persoane de la 14-15 000persoane/lună (în Mangalia și Techirghiol) la 10 000/lună (cf. datelor aproximate de reprezentanții primăriilor Corbu și Limanu), cu numere mai modeste de 200-300 persoane (în Murfatlar sau Ostrov), 20-30 vizitatori temporari (în Istria) sau chiar nici un turist înregistrat (în Pantelimon,Valul lui Traian, Vulturu). În toate localitățile, numărul maxim de turiști se înregistreză în perioada verii, în scădere la începutul toamnei și cu valori insignifiante restul anului. Principalul tip de turism întâlnit în zonă este cel intern, dar sa remarcat și turiștii străni care tranzitează zona, de obicei în drumul spre litoral:
„R: Ce pot să vă mai spun că vin nave cu pasageri din Germania sau din Austria, se opresc la Hârșova, dar fac trecerea de la vas la autocar și pleacă la Constanța, nu știu în ce măsură vizitează …
Î: Da, da, da. Și astea sunt în perioadele de vară, nu? Sau când?
R: Să știți că și săptămâna trecută a venit un vas de croazieră și a oprit.”
(reprezentant primăria Hârșova)
Turismul de odihnă și relaxare reprezintă cea mai întâlnită formă, pe toată perioada verii (mai ales în Mangalia, Corbu,Limanu). Sejururile sunt atât scurte (turism de weekend), cât și medii. De asemenea, în localitățile analizate se mai practică turismul curativ (turism balnear în Techirghiol la cele două centre de tratament din localitate, și în Hârșova, unde există mai multe izvoare termale cu apă sulfuroasă dintre care două au fost captate în bazine amenajate de primărie și atrag turiști interesați de tratamentul bolilor reumatismale) și turismul ecumenic (în localitățile Băneasa, Ostrov și Ion Corvin în care, în preajma sărbătorilor religioase, sosește un număr semnificativ de pelerini care se-ndreaptă către mânăstirile din zonă. Cu toate acestea, lipsa unităților de cazare nu permite înnoptarea acestora, care din acest motiv nu petrec mai mult de o zi în localități:

„Dar de Sfânta Mărie cred că vin vreo 5000, iar de Sfântul Andrei cred că vin …bine și de la noi din județ și din toată țara vreo 10000. (…)Că vin autocare, vin, mă rog. Și stau în autocare, mașini, în ce vin, cum vin. Pentru o ziă când e ziua aceea. ”
(reprezentant primăria Ion Corvin).
Conform autorităților locale chestionate, infrastructura de acces către ariile naturale protejate din județ se prezintă în general în stare bună, cu drumuri unele asfaltate, altele pietruite (în Cernavodă, Deleni, Ion Corvin, Limanu, Oltina, Pantilimon, Teghirghiol, Topalu) și foarte bună, cu drumuri proaspăt asfaltate (în Hârșova, Crucea și Valul lui Traian). Totuși, există și excepții în care căile de acces sunt drumuri agricole, de pământ (în Adamclisi, Aliman, Băneasa și Vulturu). Un caz atipic în constituie localitatea Corbu, în care turismul este dezvoltat în ciuda stării infrastrucurii, caracterizată drept ”jalnică” de un reprezentant al primăriei. De asemenea, în Murfatlas starea proastă a unor porțiuni de drum reprezintă o reală problemă pentru dezvoltarea turistică și promovarea unor obiective din zonă:
„Intervievator: În ce condiții se prezintă infrastructura de acces către siturile naturale?
Pe partea de bisericute rupestre deci acolo nu se poate intra in interiorul acestor bisericute. Drumurile sunt accesibile spre toate obiectivele turistice. Atat cu masina cat si pe jos. Numai ca faceam referire strict la bisericutele rupestre care sunt in drumul national cum ar veni, nu se poate intra spre ele cu masina. Pana la ele, cum sa spun, pana la drumul principal.
Intervievator: Si apoi se merge pe jos sa inteleg.
Nu se merge ca sunt exact langa drum. Nu mai aveti acces in interiorul lor. De la drum nu le vedeti ca sunt acoperite si ca nu sunt accesibile, ca asta e.”
(reprezentant primăria Murfatlar)
În niciuna dintre localitățile vizate, nu există vreun centru de închiriere biciclete. Însă în general intervievații consideră că starea infrastructurii favorizează dezvoltarea turismului în zonă, la fel și valorificarea atracțiilor și resurselor locale conexe ariilor naturale protejate, ca de exemplu: crama Murfatlar și alte atracții viticole (acolo desfășurându-și activitatea Institutul de cercetare viticolă), plimbări cu vaporașul pe Dunăre și festivalul de muzică folk din Cernavodă, plimbări off road cu mașini de teren sau motociclete în Pantilimon, izvoarele termale din Hârșova, traseul tematic ”Pe urmele argonauților” din zona Istria-Cheile Dobrogei sau bisericile rupestre din Murfatlar și din Topalu.
Implicarea autorităților locale în promovarea ariilor naturale protejate și, în general, a resurselor naturale locale variază. O parte dintre acestea nu beneficiază de niciun fel de promovare (Adamclisi, Aliman, Deleni, Ion Corvin) – ceea ce se reflectă și în numărul de turiști, în vreme ce în alte localități au fost realizate centre de informare turistică (Cernavodă, Crucea) și promovarea se face prin intermediul broșurilor și a altor materiale informative traduse în mai multe limbi: engleză, franceză, germană, italiană și a panourilor stradale (Cernavodă, Crucea, Istria, Limanu).
Astfel, zona prezintă un real potențial de dezvoltare turistică, toate localitățile de acces către ariile naturale protejate beneficiind de servicii medicale de bază: medicină de familie/dispensar (în Adamclisi, Aliman, Băneasa, Crucea, Deleni, Ion Corvin, Istria, Lipnița, Mihai Viteazu, Murfatlar, Oltina, Ostrov, Pantilimon, Șeimeni, Târgușor, Topalu), spital (în Cernavodă, – unde există și heliport, și în Hârșova), centru de recuperare fizioterapeutică/ sanatoriu (în Corbu și în Teghirghiol, unde există și o cameră de gardă), și de unități de învățământ cel puțin primar și gimnazial și, după caz, și învățământ liceal.
În ceea ce privește inițiativele autorităților locale de a informa localnicii despre protecția mediului și conduita într-o rezervație naturale, acestea sunt rare și se reduc la acțiuni de informare (în Deleni și Ion Corvin), desfășurate uneori și în școli și gradinițe (în Limanu), și izolat acțiuni de ecologizare (Cernavodă).
Turismul în regiunile din imediata vecinătate a ariilor naturale protejate din județul Dolj variază, ca și grad de dezvoltare, în funcție de localitate. Deloc dezvoltat în unele zone (Bratovoiești, Gogoșu, Bistreț, Ciupercenii Noi, Diosti,Radovan, Dăbuleni) în altele modest sau mediu dezvoltat (Băilești, Calafat, Cetate, Maglavit), turismul se bazează în principal pe activitățile de relaxare și de agrement. Din acest motiv, numărul maxim de turiști se înregistrează în lunile de vară, câteva sute/mii în Calafat sau Cetate, și câteva zeci ( Bistreț, Maglabit) sau chiar mai puțini în rest.
Infrastructura este în general bună, cu excepția drumurilor din localitatea Radovan care devin impracticabile în condiții de ploaie. De asemenea, există mijloace de transport în comun spre majoritatea orașelor din zonă, însă nu există niciun fel de transport în comun din localitățile de acces către ariile naturale protejate.
Serviciile disponibile variază, de la accesul la bancomate ți/sau unități bancare (în Băilești, Bistreț. Cetate, Ciupercenii Noi, Maglavit, Dăbuleni) la lipsa acestuia (în Bratovoieșt, Gogoșu), la fel și accesul la servicii medicale, spitale existând doar în câteva dintre localitățile cuprinse în studiu (Băilești, Calafat, Dăbuleni).
Prin resursele județului, altele decât ariile naturale protejate, cu potențial de a fi valorificate turistic, se numără Festivalul Zaibărului și Casa Memorială Amza Pellea din Băilești, Mitingul aviatic din apropierea bălții Cilieni (Băilești), plaja modern amenajată din Cetate, Portul cultural Cetate și Festivalul Filmului care se desfășoară acolo în luna august, Muzeul Pescarului din Cetate, zona satului-model Diosti ș.a.m.d.
Turismul în regiunile din imediata vecinătate a ariilor naturale protejate din județul Giurgiu este dezvoltat la un nivel considerat mediu de autoritățile locale din Giurgiu și din Comana, și slab dezvoltat (în Călugăreni și Florești-Stoenești) spre deloc (în Schitu) în rest. Unitățile de cazare sunt mai numeroase în aceleași localități (5 unități în Giurgiu și 4 în Comana) și în număr redus în celelalte (2 unități în Florești-Stoenești și nici una în Călugăreni și în Schitu), la fel și numărul de restaurante (peste 10 în Giurgiu, 2 în Comana și în Florești-Stoenești, 1 în Călugăreni și nici unul în Schitu). Infrastructura de turism modestă se reflectă și în numărul de turiști. Numărul acestora trece de 10 000 de persoane/an în municipiul Giurgiu, care, aflându-se la granița cu Bulgaria, este tranzitat în tot timpul anului. În restul localităților, turiști vin preponderent în lunile de vară, iar numărul lor nu trece de câteva sute de persoane (circa 300 Florești-Stoenești, până în 1000 în Comana) sau chiar mai puțin (unde nu există o centralizare a numărului turiștilor, în Călugăreni și în Schitu).
Infrastructura în general favorizează dezvoltarea turismului, drumurile fiind în stare bună și foarte bună (în Giurgiu, Florești-Stoenești și Comana), cu mici excepții (în Călugăreni și în Schitu, unde starea drumurilor lasă de dorit). Transportul în comun asigură legătura între majoritatea localităților vizate și cele mai apropiate orașe, respectiv Giurgiu și capitala (există curse regulate din Călugăreni, din Comana și din Schitu atât spre Giurgiu, cât și spre București, și de asemenea curse de microbuze din Giurgiu către București și retur). Către ariile naturale nu este asigurat trasportul în comun, putându-se ajunge pe jos din localitatea Comana. De asemenea, tot acolo există și un centru de închiere biciclete.
Toate localitățile vizate dispun de bancomate (și mai multe unități bancare în Giurgiu) și de unități de învățământ. Situația diferă în ceea ce privește serviciile medicale; întâlnim aici un spital municipal și policlinici (în Giurgiu) și centre de permanență (în Călugăreni și în Florești-Stoenești), dar și strict câteva cabinete de medicină de familie (în Călugăreni, Comana și Schitu).Colectarea deșeurilor este asigurată în toate localitățile, inclusiv în Călugăreni care dispune de un serviciu de salubrizare închiriat.
În plus, în ciuda amplasării în apropierea Dunării și a râului Neajlov, localitățile sunt puțin expuse riscurilor de hazarde naturale, doar primăria Călugăreni raportând un risc mai ridicat de inundații.
Astfel, există premisele unei mai ample dezvoltări turistice a județului Giurgiu, care, pe langă ariile naturale protejate, beneficiază de o serie de resurse locale precum: circuitul ”Pe urmele lui Brâncoveanu” și conacele boierești din Florești și din Stoenești, biserica datând din secolul XVII din Florești, ruinele cetății Giurgiu din sec.al XV-lea și Turnul Ceasornicului din Giurgiu sau prima cale ferată din România pe traseul Giurgiu Nord-București.
În ciuda potențialului, reprezentanții autorităților locale declară însă că, în prezent, nu există proiecte, în plan sau în implementare, pentru dezvoltarea turistică a zonei. Promovarea obiectivelor se face în prezent în cadrul unor centre de informare turistică (în Giurgiu și în Comana) și prin intermediul unor panouri informative (în Călugăreni și în Giurgiu) sau pe site-ul primăriei (în Giurgiu). Localitatea Schitu nu beneficiază de niciun fel de promovare.
Acțiuni pentru informarea localnicilor și/sau acțiuni de ecologizare s-au desfășurat de-a lungul timpului în toate localităților vizate (Călugăreni, Comana, Florești-Stoenești, Giurgiu, Schitu), și parțial și în școli și licee (în Comana și în Florești-Stoenești).
Turismul în regiunile din imediata vecinătate a ariilor naturale protejate din județul Mehedinți variază semnificativ în funcție de localitatea chestionată și împrejurimile acesteia. Astfel, există zone turistice mai dezvoltate și cunoscute ca atare (Cireșu, Orșova, Drobeta Turnu Severin și Eșelnița – cunoscută ca fiind în proximitatea statuii cioplite în munte Chipul lui Decebal), zone de tranzit pentru turiști (Devesel, Bălvănești) și zone în care turismul e slab dezvoltat sau deloc (Breznița-Ocol, Burila Mare, Hinova, Obârșia-Cloșani, Podeni, Stehaia). Astfel, și numărul de turiști variază, de la peste 50 000 de persoane/an în Drobeta Turnu Severin, peste 9000 în Eșelnița, peste 6000 în Orșova și între 2000-3000 în Cireșu, la câteva zeci (Hinova, Bălvănești, Devesel, Podeni) sau chiar mai puțin (Breznița-Ocol, Burila Mare, Strehaia). Principalele forme de turism practicate în zonă sunt: turismul de relaxare – fiind foarte populare plimbările cu șalupa pe Dunăre, drumețiile și vizitarea unor obiective naturale și culturale (peșteri, Chipul lui Decebal), și turismul sportiv – cele mai practicate activități fiind plimbările cu ATV-ul sau motocicleta și cicloturismul. Cei mai mulți turiști vizitează aceste zone vara, vârful perioadei fiind între lunile mai-septembrie.
Numărul unităților de cazare este direct proporțional cu gradul de dezvoltare turistică și numărul de turiști, astfel că cele mai multe unități le întâlnim în municiile Drobeta Turnu Severin și Orșova și în localitatea Eșelnița, în rest numărul acestora fiind mult mai redus sau chiar zero (Breznița-Ocol, Burila Mare, Strehaia). Un aspect care ne-a reținut atenția a fost relatat de către reprezentanții autorităților locale din Podeni, care au atenționat cu privire la datele eronate care pot fi găsite în diverse surse cu privire la unitățile de cazare din localitate. Astfel, deși figurează ca fiind funcționale mai multe unități de cazare, în realitate nici una dintre acestea nu mai funcționează, ca rezultat al unei proaste gestionări a unui proiect axat pe dezvoltarea turistică a zonei:
„Nu avem unități de cazare. A fost ceva, dar sigur nu mai sunt autentice. A fost făcut, dacă nu mă înșel eu, prin 2001-2002. Era o direcție în cadrul consiliilor județene, ceva cu turism. Au fost câteva gospodării unde s-au făcut, li s-a dat o diplomă, ceva pensiuni agroturistice. Dar în prima formă. Și după aia s-a modificat legea, nu s-a mai actualizat.. nimeni acele chestiuni, și ălea au rămas în pom. Deci nu sunt în vigoare, la data de astăzi alea sunt egale cu zero.
Intervievator: Nu mai funcționalitate nici măcar ca pensiuni..
Nu, nu, niciodată.
Intervievator: Am înțeles. Bun. Deci și acuma practic nu există unități de primire turiști.
Nu, nu. Că probabil că dacă veți căuta pe net s-ar putea să găsiți ceva pe Podeni Mehedinți, agropensiuni, dacă o mai fi. Acea.. Pe la Consiliul Județean,era o Direcție pe turism și apărea pe site- ul Consiliului Județean, undeva acolo în comuna Podeni, nu știu, dacă nu mă înșel eu cred că era un număr de 12.
Intervievator: Dar sunt reale? Sau ..
Nu-s reale. N-au fost niciodată, doar li s-a dat niște ..un fel de diplomă, nu știu ce dracu era, că dacă le cauți aici la mine, printr-un colț de fișet, s-ar putea să le găsesc, că nici .. cetățenii respectivi nici nu le- au ridicat.
Intervievator: Am înțeles. Deci dacă eu vreau să vin să mă cazez, nu prea am unde.
Nu.”
(reprezentant primăria Podeni)
Infrastructura zonei favorizează dezvoltarea turistică, căci drumurile de acces spre ariile naturale protejate sunt în general în stare bună și foarte bună. Multe dintre aceste drumuri sunt asfaltate (în Bălvănești, Burila, Eșelnița, Hinova), dar există și drumuri mai greu accesibile către rezervațiile naturale (din Drobeta Turnu Severin, Devesel, Obârșia-Cloșani sau Podeni). Transportul în comun este asigurat din toate localitățile cuprinse în studiu către diverse destinații din județ, cel mai adesea către și din municipiul Drobeta Turnu Severin. Nu există însă mijloace de transport în comun care să ducă vizitatorii până în ariile naturale protejate din apropiere, la fel cum nu există nici centre de închiriere biciclete, cu excepția localității Eșelnița în care majoritatea pensiunilor pun acest serviciu la dispoziția turiștilor:
„Intervievator: Dar aveți centre de închiriere biciclete ca să mai plimbe pe acolo prin zonă?
Fiecare care au pensiuni, majoritatea au așa ceva. Aproape cam 40% din ele au biciclete de închiriat.
Intervievator: Am înțeles.
Fiecare pensiune care are, are 4-5 biciclete, și (ininteligibil) din astea cu locuri multe.”
(reprezentant primăria Eșelnița)
În ceea ce privește facilitățile și serviciile bancare disponibile în localitățile cuprinse în studiu, s-a constatat că acestea sunt limitate. Astfel, în multe dintre localități nu există nicio unitate bancară și niciun bancomat (Bălvănești, Breznița-Ocol, Burila Mare, Cireșu, Hinova și Podeni), excepție făcând o localitate cu o unitate C.E.C. (în Devesel) și una cu un bancomat (în Eșelnița), și municipiile în care există mai multe unități bancare și bancomate (în Drobeta Turnu Severin și în Orșova). În mod similar stau lucrurile și în cazul serviciilor medicale. În vreme ce în municipii există spitale, policlinici de stat și private și cabinete individuale (în Drobeta Turnu Severin și în Orșova), în restul localităților întâlnim doar dispensare cu cabinete de medicină de familie (în Bălvănești, Breznița-Ocol, Burila Mare, Cireșu, Eșelnița, Obârșia-Cloșani și Podeni). Situația este ceva mai bună în cazul unităților de învățământ preșcolar, primar și gimnazial, care se întâlnesc în toate localitățile, și unităților de învățământ liceal într-o parte a acestora.
Majoritatea localitățile dispun de sisteme de colectare a deșeurilor, chiar de un sistem de colectare selectivă în Devesel, excepție făcând Strehaia și Podeni unde, după cum ne-a declarat un reprezentant al primăriei, colectarea deșeurilor menajere se face pe baza principiului: ”Fiecare la el în bătătură.”(reprezentant primăria Podeni). În cazul expunerii la hazarde naturale, gradul de risc al localităților diferă. Astfel, unele au risc foarte mic (precum Breznița, Cireșu, Drobeta Turnu Severin sau Hinova), în vreme ce altele sunt mai expuse în general inundațiilor (Burila Mare, Devesel, Eșelnița) sau alunecărilor de teren (Bălvănești).
Pe lângă numeroasele rezervații naturale de pe tot cuprinsul județului, aici se întâlnesc o serie de resurse naturale cu un potențial mare de valorificare turistică: Muzeul Porțile de Fier, Piciorul Podului lui Traian (proiectat de Apolodor din Damasc și construit între anii 103-105), Cetatea Severinului construita în sec. al XIII-lea, Turnul de Apă (datând din 1910), Plaja Drobeta – o plajă modernă pe Dunăre, reamenajată recent – toate acestea în municipiul Drobeta Turnu Severin, mai multe situri arheologice și o biserică datând din sec. al XVI-lea în Devesel, Chipul lui Decebal sculptat în roca muntelui de pe raza comunei Eșelnița, bisericile de lemn din sec. XIX din Podeni, Sărbătoarea Topolniței aflată la cea de-a 53-a ediție (în anul 2015) ș.a.m.d.
În ciuda potențialului turistic deosebit, zona beneficiază de o promovare redusă. Deși toți intervievații au declarat că autoritățile locale se implică în promovarea obiectivelor turistice, puțini dintre aceștia au putut indica mijloacele și modalitățile prin intermediul cărora se realizează această promovare (doar în Devesel și în Eșelnița a fost menționată existența centrelor de informare turistică).
Informarea localnicilor cu privire la protecția mediului se face prin mijloace diverse, majoritatea intervievaților afirmând că autoritățile locale au astfel de inițiative (cu excepția celor din Orșova și din Strehaia). Cel mai des, aceștia au menționat că se recurge la diseminarea materialelor informative (pliante) prin intermediul cărora cetățenii sunt informați cu privire la riscurile poluării și beneficiile reciclarii. Eșelnița se remarcă prin acțiunile de educație cu privire la protecția mediului adresate copiilor în cadrul afterschool-ului din localitate, unde s-a sărbătorit recent Ziua Curățeniei (pe 24 septembrie 2015).
Turismul în regiunile din imediata vecinătate a ariilor naturale protejate din județul Olt este mai slab dezvoltat, puține dintre localitățile de acces către ariile naturale protejate beneficiind de infrastructura necesară. Astfel, doar în câteva localități există facilitățin de cazare: în Slatina hoteluri și pensiuni, un popas turistic cu o serie de servicii conexe (pescuit, vânătoare, lac de acumulare) în Poboru (mai exact, între Poboru și Scornicești, unde se află și cabana care i-a aparținut lui Nicolae Ceaușescu), și 2 hoteluri și 3 pensiuni în Balș. În restul localităților există puține unități de cazare(2 pensiuni în Corabia, una în Drăgănești Olt) sau deloc (în Mărunței, Radomirești, Ianca, Izbiceni, Studina și Vlădila). Un număr mai mare de turiști se înregistrează doar în municipiul Slatina – peste 25000 persoane/an, în rest fiind redus la câteva sute de persoane/an (600 în Corabia, 500 în Balș) sau cel mult câteva zeci (în Pobodu și Studina). În restul localităților cuprinse în studiu turiștii cel mult tranzitează zona vara, cel mai adesea fiind vorba de grupuri de bicicliști sau de pescari atrași de bălțile din apropiere (Mărunței, Radomirești, Ianca).
Starea drumurilor a fost considerată a fi una bună de către toți intervievații, cu drumuri pietruite ce duc până la ariile naturale protejate în Mărunței și Ianca, și chiar asfaltate din Studina. În ceea ce privește mijloacele de transport în comun, situația nu este la fel de bună, căci doar din câteva localități pleaca microbuze spre orașele din apropiere (Caracal, Râmnicu Vâlcea) sau capitală (din Slatina, Poboru, Radomirești), restul fiind doar tranzitate de rute externe (Drăgănești Olt, Ianca). În nici una dintre localitățile vizate nu există vreun centru de închiriere biciclete.
În ceea ce privește serviciile bancare, o parte din localități nu beneficiază nici de unități bancare, nici bancomate (Mărunței, Poboru, Studina, Vlădila), altele au unități C.E.C. (Radomirești și Ianca), bancomat (Drăgănești Olt), sau mai multe unități bancare și bancomate (Slatina, Balș). Situația este similară și în ceea ce privește serviciile medicale; în vreme ce în unele localități găsim doar 1-2 cabinete de medicină de familie (în Mărunței, Radomirești, Drăgănești Olt, Ianca, Izbiceni, Studina și Vlădila), în câteva există spitale și servicii de medicină de specialitate (în Slatina și în Balș). Unități de învățâmânt de ciclu cel puțin primar și gimnazial întâlnim în toate localitățile. De asemenea, sisteme de colectare a deșeurilor găsim în majoritatea localităților, cu excepția Drăgănești Olt, Izbiceni și Studina.
Zona este una ferită de hazarde naturale, astfel că există risc mediu spre mic de inundații în câteva localități (Radomirești, Slatina, Balș și Ianca) și aproape zero de alunecări de teren (cu excepția unei părți a orașului Slatina unde a existat un eveniment izolat de acest tip).
În ciuda promovării modeste, prin intermediul unor pliante și broșuri, ocazional panouri publicitare (în Poboru, Corabia, Drăgănești Olt, Ianca), sau chiar absente (în Radomirești, Izbiceni, Studina, Vlădila), există resurse locale care ar putea fi valorificate. Astfel, în toată zona se întâlnesc biserici, mânăstiri și alte obiective care se pretează turismului ecumenic, cultural și istoric, putând fi un punct de pornire suplimentar, pe lângă ariile naturale protejate, pentru dezvoltarea zonei și atragerea turiștilor:
„Acuma pe mediu, părerea mea, daca mă întrebați pe mine, nu este o zonă care să se preteze la turism pentru o așa…pentru că e o zonă de șes cu luncă…în afară de niște păduri unde într-adevar sunt frumoase că nu prea s-a intrat prin ele…dar ce faci, vii cu autocarele de turiști si îi bagi prin toti scaieții pe acolo…nu știu chiar nu…Serios acuma, unde s-ar putea și chiar se merită, dar asta chiar ține de altă direcție deja…este vorba de monumentele istorice gen astea religioase. Sunt foarte multe mânăstiri și biserici care chiar merită să fie vizitate. Foarte vechi, cu o istorie foarte bogată ân spate, care ține de sute de ani.
Intervievator: Și ăsta e un lucru foarte interesant pe care îl spuneți, pentru că ariile protejate practic sunt niste zone terestre sau marine, dar care vizează mentțnerea diversității biologice, a resurselor naturale, dar si a celor culturale, așa că aspectul este foarte larg și când vorbim de ecologie nu ne referim numai așa ,la cum e perceptia așa, la prima mână, zona de natură și biologic si atât.
Da, adică aici aproape fiecare biserică din satele din zona respectivă cu foarte mici excepții, dacă o să vă duceți, sunt monumente istorice, au sute de ani de când sunt, bine unele au mai fost refacute total sau parțial, dar toate au sute de ani, aproape toate sunt monumente foarte vechi și de multe ori făcute de familiii din acestea boierești mari sau chiar de domnitori, deci din punctul acesta al istoriei…plus caă mai ai la…mai este Castrul roman de la…cred ca de la Sucidava Celei, dar nu mai știu foarte bine acuma, spre rușinea mea. Este un castru roman care este ți acela practic, sunt curțile vechi brâncovenești, în drumul spre Caracal, deci din punctul ăsta de vedere este o zona valoroasa.”
(reprezentant primăria Slatina)
În ciuda faptului că majoritatea intervievaților au declarat că autoritățile locale se implică în informarea cetățenilor cu privire la bunele practici în ceea ce privește protecția mediului și conservarea ariilor protejate, aceștia nu au oferit exemple concrete de astfel de acțiuni, o bună parte dintre ei negând că s-ar fi desfășurat recent în localiăți acțiuni de ecologizare sau alte campanii cu tematică similară (excepție făcând Mărunței și Poboru).

3.2. Analiza bunelor practici europene
În urma aplicării criteriilor de eligbilitate asupra modelelor de bune practici din bazele de date consultate, au fost selectate trei modele de bune practici listate în Tabelul 3.
Tabelul 3. Modelele de bune practici europene selectate
ID Model de bune practici Țara
BP1 Ruta Donausteig Bavaria-Austria Austria, Germania
BP2 Managementul vizitatorilor în Parcul Național Hohe Tauern Austria
BP3 CarpatBike România

Cele trei bune practici selectate – BP1, BP2, BP3 – îndeplinesc criteriile de eligibilitate conform Tabelului 4.
Cele trei studii de caz – BP1, BP2, BP3 – sunt modele de bune practici europene considerate în prezentul studiu ca fiind reprezentative pentru bune practici la nivel transfrontalier (BP1), regional (BP2) și local/regional (BP3). Necesitatea de a avea exemple de bune practici europene de la fiecare nivel survine din structura rezultatului final urmărit de acest studiu, și anume acela de a propune cel puțin două rute ecoturistice în sudul României pentru a fi incluse în trasee ecoturistice transfrontaliere România-Bulgaria.
Tabel 4. Criteriile de eligibilitate îndeplinite pentru selecție de fiecare model de bune practici
ID Criteriul a Criteriul b Criteriul c Criteriul d
BP1 În zona în care a fost implementată practica:
– Există mai multe arii protejate;
– Este accesibilă tuturor mijloacelor de transport;
– Există un nivel minim de servicii turistice – 434 de unități de cazare;
– Există cel puțin 4 localități care oferă un nivel minim de servicii publice. Practica este realizabilă pe termen mediu. Practica are următoarele obiectivele:
– Dezvoltarea turismului sustenabil și practicarea unor activități economice sustenabile;
– Promovare cicloturismului și a turismului de drumeție. La 2 ani după deschiderea rutei, investiția a fost acoperită în proporție de 75%.
BP2 Zona în care este implementată practica:
– Este o arie protejată;
– Este accesibilă;
– Există 20 de stațiuni turistice cu peste 1700 de unitati de cazare în zona parcului;
– Există servicii medicale cel puțin în 3 localități: Mittersill (Matias, 2016), Bad Gastein (Hospitals, 2016), Bramberg (Matias, 2016a). Traseele amenajate, hotspot-uri și realizarea parteneriatelor sunt realizabile pe termen scurt (Alpenparadies, 2016);
Extinderea sezonului, instruirea personalului și dezvoltarea website-ului sunt realizabile pe termen mediu;
*Construirea centrelor de vizitare este realizabilă pe termen lung. Practica are următoarele obiective:
– Dezvoltarea turismului sustenabil și practicarea unor activități economice sustenabile;
– Implementarea unui management durabil, a unei instruiri eficiente și clare a personalului și la colaborări cu alte entități relevante;
– Utilizarea tehnologiei pentru promovare și atragerea turiștilor prin servicii educaționale. Acum se fac peste 2 milioane de înnoptări în vecinătatea parcului, dintre care 108.000 sunt aduse direct de către parc.
BP3 În zona în care este implementată practica:
– Există mai multe arii protejate;
– Este accesibilă;
– Există servicii turistice.
Este realizabilă pe termen scurt și mediu. Practica are obiectivul de a dezvolta turismul sustenabil. Cifra de afaceri a crescut cu 65% din 2011 până în 2015.
*Activitatea nu îndeplinește criteriul de eligibilitate, însă, la nivel local, poate fi considerată realizabilă pe termen mediu
Cele trei studii de caz – BP1, BP2, BP3 – sunt modele de bune practici europene considerate în prezentul studiu ca fiind reprezentative pentru bune practici la nivel transfrontalier (BP1), regional (BP2) și local/regional (BP3). Necesitatea de a avea exemple de bune practici europene de la fiecare nivel survine din structura rezultatului final urmărit de acest studiu, și anume acela de a propune cel puțin două rute ecoturistice în sudul României pentru a fi incluse în trasee ecoturistice transfrontaliere România-Bulgaria.
Fișele descriptive ale celor trei modele de bune practici sunt prezentate în chenarele 1, 2 și 3. Din fiecare studiu de caz au fost extrase activitățile specifice care au condus la rezultate sustenabile și la desemnarea întregii activități ca bună practică și a fost discutată transferabilitatea lor în sudul României.

Chenarul 1. Fișa descriptivă pentru BP1

Chenarul 2. Fișa descriptivă pentru BP2

Chenarul 3. Fișa descriptivă pentru BP3

BP1. Activitatea principală care a condus la succesul rutei Donausteig Bavaria-Austria a fost colaborarea cu autoritățile și instituțiile regionale și locale pentru a sincroniza mijloacele de transport disponibile astfel încât turiștii să poată parcurge ruta cât mai confortabil având posibilitatea să se oprească în locurile dorite pentru a explora traseele secundare cu bicicleta sau pe jos. Alte activități de succes sunt:
– Crearea a 41 de trasee secundare tip circuit pentru drumeții și 41 de trasee secundare tip circuit (care însumează 150 de kilometri) pentru biciclete normale și biciclete electrice (Donauregion, 2016a). Această practică poate fi aplicată în studiul prezent datorită similitudinilor ariilor de implementare – cursul fluviului Dunărea. Mai mult, infrastructura pentru cicloturism deja existentă în România, ruta dintre Drobeta-Turnu Severin și Constanța care face parte din Eurovelo 6 (ECF, 2016), ar putea servi ca punct de pornire pentru ramificații tip circuit. În România nu exită trasee pentru drumeții în lungul Dunării (Baumgartner et al., 2012), însă există trasee pentru drumeții în parcurile naționale și naturale din zona Dunării – Parcul Natural Porțile de Fier, Geoparcul Platoul Mehedinți, Parcul Național Domogled-Valea Cernei, Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, Rezervația Biosferei Delta Dunării. Aceste trasee ar putea fi conectate cu ruta cicloturistică Eurovelo 6 și cu o rută carosabilă care leagă parcurile. Având ca model practica adoptată în cazul rutei Donausteig, trasarea unei rute carosabile dotată cu servicii de transport adecvate presupune realizarea unui parteneriat cu autoritățile și instituțiile locale și regionale, dar și cu operatori de servicii de transport pentru a sincroniza rutele și programul mijloacelor de transport. Aceste activități sunt realizabile pe termen mediu.
– Dezvoltarea de oferte de vizitare și de vacanță pentru grupuri, familii și turiști individuali, printre care și Cardul Donau care costă € 4,90 care asigură o reducere de 20% la obiective culturale, naturale, mijloace de transport, tururi ghidate, cazare și alte servicii turistice (Donauregion, 2016b). De asemenea, website-ul dedicat rutei Donausteig, www.donauregion.at, conține o gamă largă de servicii turistice, precum excursii cu barca pe Dunăre, pachete complete pentru drumeții sau trasee cu bicicleta, oferte de cazare. Utilitatea website-ului este completată de aplicația mobilă Donausteig-App pentru iOS și Android care asigură accesul turiștilor la informații și la harta interactivă pe toată ruta. Această practică de promovare și colaborare cu operatori în turism poate fi transferată ușor la nivel local și în aria de interes a prezentului studiu, iar ulterior poate fi dezvoltată la nivel regional.
BP2. Principala bună practică a parcului a fost aceea de a crea și promova anumite zone sau obiective naturale (hotspot-uri) pentru a încuraja turiștii să le viziteze și să nu mai meargă în afara traseelor marcate. Activitățile derulate pentru realizarea acestor hotspot-uri sunt:
– Stabilirea unor trasee foarte bine amenajate astfel încât vizitatorii să nu mai aibă tendința de a se abate de la ele. Spre exemplu, traseele scurte, cum ar fi cel spre o pădure seculară de larice, Zedlacher Paradies, sau cel pentru copii de lângă satul Kals, sunt amenajate cu lucrări de metal în formă de animale create de localnici pentru a marca punctele de oprire de pe traseu sau sunt amenajate cu dispozitive care încurajează copiii să descopere natura. Un astfel de dispozitiv este un aparat în forma unui corn de vânătoare dublu care amplifică sunetele naturii. Un alt exemplu care are și scopul de a reduce și controla numărul vizitatorilor în acel hotspot este traseul până la cascadele Krimml. Traseul este bine delimitat și amenajat și pentru persoane cu dizabilități, iar la baza lui a fost construit un parc tematic, „Lumea minunată a apei”, dotat cu diverse aparaturi cu scop educativ. Traseul nu poate fi parcurs decât după intrarea în acest parc tematic, unde turiștii sunt reținuți mai mult timp, scăzând șansele ca aceștia să mai aibă tendința de a explora zona neamenajată. Amenajarea la standarde înalte a traseelor în parcuri naturale și naționale este o bună practică care poate fi aplicată și în parcurile din România din zona de interes a prezentului studiu. Deși traseele din parcurile din sudul României sunt amenajate, multe dintre ele sunt chiar și omologate, acestea nu sunt dotate cu alt fel de structuri care să stârnească curiozitatea turiștilor și care să aibă rol educativ. Pentru ca practica să aibă succes pe termen lung, traseele trebuie îngrijite și recondiționate în fiecare an de către administrație. În zonele cu valoare mare de conservare din România și cu flux mare de turiști, cum ar fi Rezervația Biosferei Delta Dunării se poate crea un sistem de reducere și control al numărului de turiști prin amplasarea strategică a unor parcuri tematice. Desigur, această practică ar necesita o investiție destul de mare.
– Stabilirea unui parteneriat oficial cu o companie de turism, Großglockner Destination Management GmbH. Compania integrează traseele, centrele de vizitare și ghizii montani în ofertele lor ocupându-se de marketing și de logistică, iar parcul pune la dispoziție ghizii. O astfel de colaborare este posibilă și recomandată în zona de interes a studiului. În acest mod, o companie specializată se poate ocupa eficient și cu succes de promovarea zonei, iar administrația se poate concentra pe conservarea naturii.
– Dezvoltarea website-ului pentru promovarea parcului. Administrația Parcului Național Hohe Tauern a contractat o companie de web design pentru a dezvolta site-ul cât mai mult și a include în el toate informațiile de care au nevoie turiștii. Parcul a văzut această practică ca una prin care economisesc foarte mult timp, ne mai fiind nevoie să răspundă e-mail-urilor, scrisorilor sau telefoanelor turiștilor. Parcurile din sudul României pot implementa această practică, mai mult, este chiar recomandat dat fiind faptul că la momentul actual site-urile parcurilor folosesc o tehnologie veche, de dinaintea erei Web 2.0 (www.domogled-cerna.ro, www.pnportiledefier.ro, www.comanaparc.ro, www.bmb.ro, www.ddbra.ro) sau au un site lipsit complet de informații (www.geoparcmehedinti.ro).
Pentru parcurile naturale și naționale din zona de interes a studiului îmbinarea celor trei activități practicate de Parcul Național Hohe Tauern ar putea reprezenta baza dezvoltării turismului sustenabil și a creării unei rute turistice care să le unească. O altă practică bună adoptată în Parcul Național Hohe Tauern este construirea celor aproximativ 30 de centre de vizitare. Această activitate este una costisitoare și realizabilă pe termen lung, însă din cele 6 parcuri din sudul României doar 3 au centre de informare sau vizitare. Așadar construirea unui centru de vizitare sau informare ar putea reprezenta o investiție pe termen mediu. Această practică ar putea fi atunci îmbinată cu componenta educativă, precum „Săptămânile tinerilor” din Hohe Tauern pentru a extinde sezonul turistic.
BP3. CarpatBike este un operator de servicii de turism care adoptă o politică sustenabilă în desfășurarea activităților firmei. CarpatBike a adoptat două bune practici principale:
– Colaborarea strânsă cu comunitățile locale pentru crearea de trasee de ciclism în jurul obiectivelor turistice culturale, istorice și naturale importante. Serviciile lor susțin economia locală prin asigurarea cazării turiștilor în casele localnicilor sau în pensiuni care aderă la principiile sustenabilității și oferă mâncare organică și prin angrenarea turiștilor în sectorul tradițional, precum degustări de vinuri, producția de brânzeturi sau alte meșteșuguri locale tradiționale. Activitatea CarpatBike se desfășoară și în zona Parcului Natural Porțile de Fier, însă o colaborare și cu alte parcuri ar putea asigura primii pași înspre dezvoltarea unui parteneriat oficial pentru servicii ecoturistice de-a lungul rutei care conectează parcurile principale din zona de interes a prezentului studiu. Așadar, CarpatBike este un model de companie de turism care ar putea deveni partener oficial al parcurilor naturale și naționale din sudul României, urmând modelul parteneriatului prezentat la BP2.
– Adaptarea traseelor cicloturistice la infrastructura deja existentă și la condițiile naturale existente fără a afecta mediul înconjurător. Prin respectarea traseelor deja existente, fără abatere de la acestea, serviciile CarpatBike contribuie la menținerea și protejarea habitatelor naturale. Această activitate presupune un minim de instructaj făcut turiștilor din grup (grupurile sunt între 5 și 15 participanți) pentru a respecta regulile de circulație și de vizitare a ariilor protejate.
3.3. Analiza în profunzime a ariilor naturale selectate
Cele 30 de arii naturale selectate pentru a fi incluse în rutele ecoturistice au fost supuse unei analize în profunzime pentru a evidenția aspectele care au contribuit la scorurile mari obținute în procesul de selectare. Astfel, pentru fiecare arie naturală protejată în parte a fost efectuat un conspect sub formă de fișă descriptivă pentru a evidenția caracteristicile care au diferențiat cele 30 de arii de restul.
Celelalte fișe descriptive, mai puțin detaliate, sunt prezentate în ANEXA 6 și sunt numerotate de la 31 la 180. Cele 30 de arii descrise mai amplu sunt arii naturale protejate principale, iar lor li se adaugă fișele descriptive ale ariilor naturale incluse.

Fișă sit: Parcul Natural Porțile de Fier
Scor: 51
Parc natural – Categoria V IUCN
Administrator: R.N.P.Romsilva – Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.
Ecosisteme: păduri boreale caducifoliace (60%), păduri de rășinoase, tufărișuri-șibleacuri, pajiști (10%), stâncării, acvatice, zone umede, agroecosisteme.
Clase de habitate predominante: ape dulci (3130, 3140, 3150), pajiști și tufărișuri (6110, 6210), stâncării și peșteri (8120, 8210, 8230, 8240, 8310), pădure (9110, 9150, 9160, 91E0, 91G0, 91H0, 92A0, 9280). 70 de habitate protejate prezente pe lista roșie.
Specii protejate: 116 specii de floră, 31 specii de nevertebrate, 43 specii de mamifere, 205 specii de păsări.
Accesibilitate: ridicată prin Drobeta-Turnu Severin și Orșova (DN57, DN6)
Posibilitate cazare: ridicată (26 de structuri de cazare în Drobeta-Turnu Severin, 6 în Orșova și 12 în Eșelnița).
Flux turistic: 73052 turiști/an în localitățile adiacente
Activități de agrement: turism montan-drumeții, științific, ecumenic, ecvestru, croaziere pe Dunăre, birdwatching, pescuit sportiv, festivități și sărbători tradiționale, ciclism de tură și mountain bike.
Restricții/riscuri de mediu: –
Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSPA0026 Cursul Dunării – Baziaș – Porțile de Fier, ROSCI0206 Munții Almăjului-Locvei, ROSCI0206 Porțile de Fier.
Descriere: Peisajul Parcului Natural Porțile de Fier este remarcabil datorită diveristății geologice și biologice. Cea mai îngustă porțiune a defileului Dunării străbate parcul, oferind astfel posibilitatea de a descoperi un relief carstic impresionant reprezentat prin lapiezuri, doline, peșteri, avene, dar și elemene floristice endemice precum laleaua Cazanelor, cornul bănăţean, cosaci, clopoţeii Cazanelor. Peștera Veterani cu acces numai de pe Dunăre și Peștera Ponicova, pe lângă formațiunile speologice atractive ele găzduiesc și specii de lilieci incluse pe Lista Roșie Națională. Dintre mamiferele de mari dimensiuni, cel mai des întâlnite sunt ursul și porcul mistreț. Populația peștilor constă în mare parte din scobar, clean, mreană, morunaș, avat și pietrar – singurul sturion rămas în zonă este cega. Reptilele reprezentative est-mediteraneene și mediteraneede sunt țestoasa lui Hermann, vipera cu corn și gușterul. Dintre păsări se remarcă cormoranul pitic, cormoranul mare, stârcul cenușiu, egreta mare, egreta mică, rața mică, rața sulițar, rața cu cap castaniu, rața moțată, ferestrașul mic sau lișița. Turismul ecumenic este practicat aici datorită numeroaselor lăcașuri de cult, precum Mânăstirea Vodița de la Vârciorova sau Mânăstirea Mraconia din Dubova. Sculptura în stâncă a Chipului lui Decebal este cea mai mare din Europa și este similară celei din Muntele Rushmore. Muzeul Hidrocentralei Porțile de Fier prezintă istoria lacului de acumulare care a acoperit stâncile care făceau traversarea defileului aproape imposibilă și care au dat și numele de Porțile de Fier. Parcul are 16 trasee semnalizate, marcate și amenajate și 4 poteci tematice. Recomandăm explorarea parcului începând de la Centrul de Vizitare din Orșova sau de la centrul de Informare-Documentare din Drobeta-Turnu Severin.
Fișă sit: Parcul Național Domogled-Valea Cernei
Scor: 51
Parc Național – Categoria II IUCN
Administrator: R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei R.A.
Ecosisteme: păduri submediteraneene, pajiști calcifile, stâncării și grohotișuri, zone umede.
Clase de habitate predominante: pajiști și tufărișuri (4060, 6110, 6170, 6410, 6430, 6520, 6190, 40A0, 6210, 3220), stâncării și peșteri (8310, 8160, 8210, 8110), păduri (9530, 9130, 91V0, 9150, 91E0, 9410, 91K0, 9180, 9110, 91L0), izvoare (7220).
Specii protejate: 69 specii de floră, 27 specii de nevertebrate, 7 specii de pești, 33 specii de mamifere, 20 specii de lilieci, 2 specii de amfibieni și reptile, 23 specii de păsări.
Accesibilitate: ridicată (DN6, DN670, DN67D)
Posibilitate cazare: ridicată (3 structuri de cazare în Baia de Aramă, 2 în Isverna, 2 în Ponoarele, 26 în Drobeta-Turnu Severin)
Flux turistic: 46402 turiști/an în localitățile adiacente
Activități de agrement: cățărare, speologie, canioning, turism științific, festivități și sărbători tradiționale printre care și Ziua Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei, drumeții.
Restricții/riscuri de mediu: vijelii-doborâturi de arbori; alunecări de teren datorate grohotişului, căderi de pietre mai ales în perioadele cu schimbări de temperatură sau ploi abundente.
Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSCI0069 Domogled-Valea Cernei, ROSPA0035 Domogled-Valea Cernei.
Descriere: Parcul deține în total 20 de trasee de drumeție omologate perfecte pentru pasionații de plimbări în natură și alte 14 trasee în curs de omologare. Partea parcului suprapusă peste teritoriul județului Mehedinți include sălbatica Vale a Țesnei și Cheile Țesnei – rezervație geologică, floristică, faunistică și peisagistică – care este un canion dedicat amatorilor de sporturi extreme. Un alt obiectiv important este Vârful lui Stan – o rezervație perfectă pentru botaniștii pasionați. Pădurile seculare de fag cu exemplare cu vârste de peste 200 de ani pot fi întâlnite pe Valea Craiovei, dar și pe Valea Olanului, Valea lui Iovan etc. La altitudini ridicate predomină peisajul golurilor alpine cu jnepenișuri. Principalele plante protejate rare și în parte endemice în cadrul parcului sunt borceagul balcanic, barba caprei balcanica, cornutul banatean, urzica moarta originara din Bithynia, inul galben de Banat, ciuboțica cucului bănățean sau pojarnița lui Rochel. Există 1463 de specii de fluturi printre care se regăsesc speciile endemice Lampronia aeripenella, Melicta athalia mehadiensis, Brevantenia banatica sau Eupithecia domogledana. Printre păsările înscrise pe Lista roșie europeană se numără drepneaua, dumbrăveanca, mierla de apă, pietrarul mediteranean sau presura galbenă. Mamiferele mari cele mai importante sunt ursul, cerbul, râsul și porcul mistreț. Centrul de vizitare al pacrului se află în localitatea Băile Herculane din județul Caraș-Severin, însă informații pot fi găsite și la pensiunile din Baia de Aramă din județul Mehedinți.

Fișă sit: Geoparcul Platoul Mehedinți
Scor: 43
Geoparc și Parc Natural – Categoria V IUCN)
Administrator: Administrația Geoparcului Platoul Mehedinți și Consiliul Județean Mehedinți
Ecosisteme: păduri, pajiști montane, stâncării și peșteri.
Clase de habitate predominante: pășuni și tufărișuri (40A0, 6210, 6430, 6520), , alte terenuri arabile, păduri de foioase și de amestec (9110, 9150, 9180, 91K0, 91L0, 91E0), păduri de rășinoase (9530), alte terenuri artificiale (8160), stâncării și peșteri (8310).
Specii protejate: 8 specii de nevertebrate, 3 specii de pești, 20 specii de amfibieni și reptile, 18 specii de mamifere, 2 specii de plante, 35 specii de păsări.
Accesibilitate: ridicată (DJ670, DJ671E, DJ671)
Posibilitate cazare: ridicată (3 structuri de cazare în Baia de Aramă, 2 în Isverna, 2 în Ponoarele) – pe radius de 10 kilometri 26 în Drobeta-Turnu Severin).
Flux turistic: 60245 turiști/an în localitățile adiacente și de acces
Activități de agrement: drumeții, speologie, vizitarea obiectivelor culturale.
Restricții/riscuri de mediu: inundații.
Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSCI
0198 Platoul Mehedinţi, ROSPA0035 Domogled–Valea Cernei.
Descriere: Geoparcul dispune de 10 trasee turistice omologate care poartă drumeții prin cele mai spectaculoase peisaje carstice, montane. Pot fi vizitate Peștera Epuran, Izvorul şi stâncăriile de la Câmana, Pădurea de liliac Ponoarele, Tufărişurile mediteraneene de la Isverna, Pădurea Borovăţ, Pădurea Drăghiceanu, Complexul carstic de la Ponoarele, Pereţii calcaroşi de la Izvoarele Coşuştei, Cheile Coşuştei, Cornetul Babelor şi Cerboaniei, Cornetul Piatra Încălecată, Cheile Topolniţei şi Peştera Topolniţei, Cornetul Bălţii, Cornetul Băii şi Valea Mănăstirii. Printre festivitățile locului se numără Sărbătoarea liliacului de la Ponoarele care are loc în a doua duminică a lunii mai din fiecare an, Festivalul de ceramică populară de la Șisești, Sărbătoarea Peșterii Topolnița din comuna Cireșu, Sărbătoarea Peșterii de la Balta, Festivalul Oalelor și Sarmalelor din comuna Șisești, Festivalul național de folclor Munte, munte, brad frumos! din Baia de Aramă. De asemenea, există și alte obiective culturale care pot fi vizitate, precum Biserica Sf. Dumitru din satul Negoiești, Biserica Sf. Nicolae din Balta, Schitul Topolnița din Comuna Izvorul Bârzii, Casa Polina Omir din Sisești, Casa de lemn Maria Moacă din Izvorul Bărzii, Trei mori de lemn din Ponoarele. Cele mai importante specii de plante sunt Himantoglossum janke, Campanula serrata; de animale Bufo viridis și Hyla arborea; de reptile Vipera ammodytes. Există un Centru de Vizitare în Sisești și centre de informare în Izvorul Bârzii, Ponoarele, Obârșia Cloșani și Cireșu.

Fișă sit: Parcul Natural Comana
Scor: 51
Parc Natural – Categoria V IUCN și sit RAMSAR
Administrator: RNP-Romsilva Administraţia Parcului Natural Comana R.A.
Ecosisteme: Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice; Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos; Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp; Mlaştini şi stepe sărăturate panonice; Tufărişuri subcontinentale peripanonice.
Clase de habitate predominante: păduri temperate europene (91AA, 91E0, 91F0, 91I0, 91M0, 91Y0, 91A0), stepe continentale (1530), apă dulce stătătoare (3130, 3150, 3160), curgătoare (3260, 3270), tufărișuri (40A0), pajiști (6240, 6440).
Specii protejate: peste 1153 de specii de floră (a fost desemnat parc natural pt. 21 de speciii), 31 specii de pești, 10 specii de amfibieni, 9 specii de reptile, 212 specii de păsări, 38 specii de mamifere, 2 specii lilieci.
Accesibilitate: ridicată (DN5, DN5A, DN6 – DN5B/DJ603, DN41 – DN5A)
Posibilitate cazare: ridicată (3 structuri de cazare în Comana, 1 în Călugăreni, 1 în Greaca)
Flux turistic: 35000 turiști/an (cf. Administrației)
Activități de agrement: drumeții prin pădure, plimbări cu barca, turism de weekend (picnic, plimbări), birdwatching, turism științific, pescuit sportiv, tabere și excursii școlare, vânătoare organizată, festivități și sărbători locale.
Restricții/riscuri de mediu: –
Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSPA0022 Comana, ROSCI0043 Comana, ROSPA0146 Valea Câlniștei
Descriere: Parcul Natural Comana, deși nu are un relief spectaculos, are o biodiversitate extraordinară și un peisaj pitoresc. Balta Comana din cadrul parcului, numită și delta Neajlovului, atrage o sumedenie de specii de păsări (141) specifice Deltei Dunării, dar există și două endemiseme: țigănușul și cleanul de Comana. Acolo există și un observator ornitologicPlimbările cu barca sau caiacul, trecerea cu tiroliana peste lac, zbor cu motoparapanta, plimbări cu trăsura, escaladă sunt activități posibile în cadrul parcului de aventură din apropierea Parcului Natural Comana. De asemenea, parcul oferă posibilitatea de a efectua excursii și plimbări în rezervația de bujori sau rezervația de ghimpi. Printre atracțiile culturale ale zonei se găsesc Mânăstirea Comana, Muzeul Memorial Gellu Naum și Atelierul Muzeu Moara de Hârtie din Comana, Muzeul de Istorie de la Călugăreni. Parcul dispune de 10 trasee tematice cu puncte de plecare din Călugăreni, Comana, Mihai Bravu, Islaz, Măgura-Zboiu.

Fișă sit: Delta Dunării
Scor: 43
Rezervație a biosferei și sit Natura 2000 – ROSCI0065
Administrator: Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării
Ecosisteme: acvatice, palustre, terestre, fluviale, fluvio-marine, costiere.
Clase de habitate predominante: estuare și lagune (1110, 1210, 1150), râuri și lacuri (3260, 3270, 3130), mlaștini și turbării (1310, 2190, 3150, 3140, 3160, 7210), pajiști naturale și stepe (2160, 6410, 6420, 6430, 6440, 6510, 62C0, 1410, 40C0, 1530, 6120), culturi (2110, 2130), păduri de foioase (92A0, 91AA, 91F0), vegetatie ripariană (92D0).
Specii protejate: 5 specii de mamifere, 5 specii de amfibieni și reptile, 15 specii de pești, 11 specii de nevertebrate, 5 specii de plante, 51 de alte specii de floră și faună.
Accesibilitate: medie (DJ226, DJ226A, DC83)
Posibilitate cazare: medie (4 structuri în Corbu)
Flux turistic: nu există statistici și nici estimări pt jud. Constanța
Activități de agrement: birdwatching, camping, pescuit sportiv, plajă.
Restricții/riscuri de mediu: –
Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSPA0031 Delta Dunării și Complexul Razim – Sinoie, ROSPA0076 Marea Neagră.
Descriere: Delta Dunării aflată pe teritoriul județului Constanța cuprinde rezervațiile Grindul Chituc, Grindul Lupilor, Corbu-Nuntași-Histria, Cetatea Histria, o porțiune din zona marină a Deltei Dunării și o porțiune a Complexului Razim-Sinoie. Grindul Chituc și Grindul Lupilor sunt zone de protecție integrală și poate fi practicat birdwatching-ul, însă nu există infrastructură pentru această activitate. Corbu-Nuntași-Histria este o rezervație științifică, iar accesul se poate face pe traseul de drumeție D5 Nuntași-Cetatea Histria-Nuntași. Printre cele mai căutate activități sunt plimbările cu barca. Astfel, în zonă poate fi practicat turismul pentru odihna și recreere practicat în unitățile de cazare din zonă sau campând pe plajele Vadu și Corbu și efectuând băi de soare și apă marină. Turismul de cunoaștere care implică vizitarea rezervațiilor și efectuarea de excursii pe lacuri și canale. Turismul științific poate fi cel mai bine practicat în această zonă, la fel și turismul rural unde localnicii găzduiesc vizitatorii și le oferă experiențe locale. Principalele specii de plante protejate sunt: Achillea collina, Achillea coarctata, Crambe maritime, Crepis setosa, Eryngium maritimum. Principalele specii de animale protejate sunt: Bombina bombina, Bufo viridis viridis, Hyla arborea arborea, Pelobates fuscus fuscus, Pelobates syriacus balcanicus, Rana ridibunda ridib, Coluber caspius, Emys orbicularis, Lacerta agilis euxinica. Principalele specii de păsări sunt: Platalea leucordia, Recurvirostra avosetta, Himantopus himantopus, Burhinus oedicnemus, Glareola pratincola, Gelochelidon nilotica, Tatorna tadorna, Riparia riparia, Motacilla flava. Accesul în sit se face în schimbul unei taxe care poate fi achitată și online.

Fișă sit: Lacul Techirghiol
Scor: 43
Arie de protecție specială avifaunistică ROSPA0061 și sit RAMSAR
Administrator: Societatea Ornitologică Română
Ecosisteme: acvatice, terestre.
Clase de habitate predominante: ape dulci continentale (N06), mlaștini, smârcuri (N07), turbării, culturi cerealiere extensive (N12), pajiști ameliorate (N14), alte terenuri arabile (N15).
Specii protejate: 83 de specii de păsări.
Accesibilitate: ridicată (DN39, DJ383)
Posibilitate cazare: ridicată (205 structuri de cazare în Eforie, 13 structuri în Techirghiol)
Flux turistic: 165894 turiști/an
Activități de agrement: tratament balnear, birdwatching, turism de odihnă, pescuit, tras cu arcul, kayak, mountain bike.
Restricții/riscuri de mediu: –
Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: –
Descriere: Lacul Techirghiol este recunoscut în primul rând pentru proprietățile terapeutice ale nămolului sapropelic și nămolului negru găsit pe malurile lacului. În jurul acestei resurse s-au dezvoltat sanatorii balneare în Techirghiol și în Eforie Nord, unde se practica intensiv turismul de sănătate. Lacul este un ecosistem unic în Europa incluzând ape sărate și ape dulci dezvoltând astfel o biodiversitate remarcabilă. Astfel, diversitatea speciilor de păsări prezente pe lac constituie un obiectiv important pentru iubitorii de birdwatching.

Fișă sit: Cap-Aurora
Scor: 42
Sit de importanță comunitară Natura 2000 – ROSCI0281
Administrator: Fără custode. Agenția de Protecție a Mediului Constanța
Ecosisteme: acvatice
Clase de habitate predominante: Zone marine, insule maritime (N01): bancuri de nisip (1110) și recifi (1170)
Specii protejate: 2 specii de mamifere, 2 specii de pești
Accesibilitate: ridicată (DN39, DN39D)
Posibilitate cazare: ridicată (peste 25 de structuri în Venus, peste 50 în Neptun, peste 20 în Saturn, peste 20 în Olimp)
Flux turistic: ridicat (nu există statistici pentru această zonă)
Activități de agrement: băi de soare și de apă marină (turism de odihnă), sporturi nautice, divertisment, scufundări, plimbări cu hidrobicicleta și cu vaporașul, cu caiacul, parasailing, mânuirea zmeului.
Restricții/riscuri de mediu: –
Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSPA0076 Marea Neagră
Descriere: Situl Cap-Aurora este unul martim, în cadrul Mării Negre, care se desfășoară între localitățile Saturn și Olimp. Recifii biogenici de Mytilus galloprovincialis este habitatul cel mai important situat în larg între 30 și 45 m adancime, dar și habitatele de nisipuri fine de mică adâncime. Cele din urmă sunt foarte rare și au o valoare de coservare ridicată. Se pot efectua scufundări pentru a fi vizitate. Există o mulțime de activități care pot fi practicate, precum plimbări cu hidrobicicleta și cu vaporașul, cu caiacul, parasailing, mânuirea zmeului și alte sporturi nautice. Fluxul de turiști este ridicat în sezonul de vară, stațiunile devenind foarte aglomerate.

Fișă sit: Costinești-23 August
Scor: 42
Sit de importanță comunitară Natura 2000 – ROSCI0293
Administrator: Fără custode. Agenția de Protecție a Mediului Constanța
Ecosisteme: acvatice
Clase de habitate predominante: Zone marine, insule maritime (N01): 1110, 1140, 1170
Specii protejate: 2 specii de mamifere, 2 specii de pești
Accesibilitate: ridicată (DN39, DC6)
Posibilitate cazare: ridicată (154 structuri de cazare în Costinești, 1 structură de cazare în 23 August)
Flux turistic: 34665 turiști/an
Activități de agrement: băi de soare și de apă marină (turism de odihnă), sporturi nautice, divertisment, scufundări, plimbări cu hidrobicicleta și cu vaporașul, cu caiacul, echitație, plimbări cu avionul ultraușor.
Restricții/riscuri de mediu: inundații
Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSPA0076 Marea Neagră
Descriere: Situl Costinești-23 August se găsesc habitate importante precum Recifii biogenici de Mytilus galloprovincialis, Bancuri infralitorale de argilă tare cu Pholadidae unde se găsește specia Pholas dactylus, Stânca infralitorală cu alge fotofie unde diversitatea algală este mare și alte trei habitate foarte rare în Marea Neagră românească – Nisipuri grosiere și pietrișuri fine bătute de valuri, galeți infralitorali, Nisipuri de mică adâncime bioturbate de Arenicola și Callianassa. Situl poate fi accesat de pe plaja Costinești și se pot practica scufundări, pescuit sportiv și sporturi nautice. Costinești este o stațiune bogată în oferte de cazare și restaurante, oferind toate condițiile necesare unui concediu prelungit în zona litoralului românesc.

Fișă sit: Dunele marine de la Agigea
Scor: 38
Sit de importanță comunitară Natura 2000 – ROSCI0073, Categoria IV IUCN
Administrator: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi
Ecosisteme: dune de nisip
Clase de habitate predominante: dune de nisip (2110, 2130), tufărișuri (40A0)
Specii protejate: 30 de specii de floră, 501 specii de faună.
Accesibilitate: mediu (DN39)
Posibilitate cazare: ridicată (4 unități de cazare în Agigea și în radius de 10 km sunt 145 unități în Constanța)
Flux turistic: 501779 turiști/an
Activități de agrement: activități ecoturistice, turism științific (pentru botaniști), vizitarea rezervației
Restricții/riscuri de mediu: –
Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: –
Descriere: Aria naturală este situată în sudul Municipiului Constanța și la 4 kilometri de Eforie și este singura rezervație naturală de dune marine din țară. În prezent, dunele sunt fixate de vegetația instalată, dar există încă și zone de dune mobile și semimobile. Aici se găsește cuicușoara de nisip, Alyssum borzaeanum, o specie prezentă pe Lista Roșie IUCN având statutul „amenințată cu dispariția”. De asemenea, sunt de menționat și volbura de nisip (Convolvulus persicus), cârcelul (Ephedra distachya), varza de mare (Crambe maritima) – și acestea clasificându-se ca rarități floristice.

Fișă sit: Iezer Călărași
Scor: 37
Arie de protecție specială avifaunistică – ROSPA0051, sit RAMSAR
Administrator: Societatea Ornitologică Română
Ecosisteme: lacuri naturale, bazine piscicole artificiale, canale navigabile și bazin protuar, păduri, teren arabil, pășuni.
Clase de habitate predominante: ape dulci continentale (N06), mlaștini, smârcuri, turbării (N07), Culturi cerealiere extensive (N12), alte terenuri arabile (N15).
Specii protejate: 92 specii de păsări
Accesibilitate: medie (DN3, DN31)
Posibilitate cazare: medie (9 structuri de cazare în Călărași și 1 structură în Cuza Vodă)
Flux turistic: 14109 turiști/an
Activități de agrement: birdwatching, pescuit sportiv.
Restricții/riscuri de mediu: –
Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: –
Descriere: Iezerul Călărași are o suprafață de aproximativ 5000 de hectare din care 500 sunt reprezentate prin luciu de apă. În cadrul ariei naturale, specia de interes conservativ remarcabilă este gâsca cu gât roșu, dar sunt de menționat și pelicanul, egreta mică, stârcul cenușiu, lebăda de vară, găinușa de baltă. Aria este animată de păsările cântătoare precum lăcarul mare și mic, pițigoiul de stuf și presura de stuf. Pe suprafața lacului se găsesc nuferi albi și galbeni, iarba broaștei, peștișoară, pitică. Activitatea ecoturistică principală care se poate desfășura în cadrul sitului este birdwathcing-ul, însă nu există infrastructură turistică specifică pentru această activitate.

Fișă sit: Acvatoriul litoral marin Vama Veche-2 Mai
Scor: 37
Sit de importanță comunitară Natura 2000 – ROSCI0269
Administrator: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, Constanța
Ecosisteme: marin
Clase de habitate predominante: Zone marine, insule maritime (N01): 1110, 1140, 1170
Specii protejate: 2 specii de mamifere, 31 specii de pești, 19 specii de nevertebrate, 6 specii de plante, 1 specie de amfibieni
Accesibilitate: medie (DN39)
Posibilitate cazare: ridicată (21 de structuri de cazare în comuna Limanu)
Flux turistic: 16622 turiști/an
Activități de agrement: băi de soare și de apă marină (turism de odihnă), sporturi nautice, divertisment, scufundări, plimbări cu hidrobicicleta, mânuitul zmeului, plimbări cu bicicleta.
Restricții/riscuri de mediu: inundații
Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSPA0076 Marea Neagră
Descriere: Acvatoriul litoral se întinde între satele Vama Veche și 2 Mai de pe litoralul Mării Negre. Ambele sate sunt dezvoltate din punct de vedere turistic, oferind o gama larga de posibilități de cazare, multe fiind chiar casele localnicilor. De asemenea, există restaurante cu specific pescăresc și baruri. Aria naturală este un adevărat mozaic de habitate elementare, fiind și o zonă de refugiu și reproducere pentru numeroase organisme marine. Există un centru de scufundări care are un protocol de colaborare cu Administrația Rezervației, iar turiștii care optează pentru astfel de experiențe vor primi informații despre mediul subacvatic pe care îl vor vizita, promovând speciile și ahbitatele de interes. Există și un traseu interepretativ – poteca lui Neptun – care pornește din 2 Mai și ajunge în Vama Veche. Pe parcursul traseului sunt montate cinci panouri interactive care cuprind atât informații referitoare la speciile și habitatele de interes din zona respectivă, cât și niște jocuri interactive destinate fiind în special copiilor și tinerilor.

Fișă sit: Pădurea Radomir
Scor: 36
Arie de protecție specială avifaunistică Natura 2000 – ROSPA0137
Administrator: Agenția de Protecție a Mediului Dolj
Ecosisteme: terestre, acvatice
Clase de habitate predominante: ape dulci continentale (N06), Culturi cerealiere extensive (N12), pajiști ameliorate (N14), forestiere
Specii protejate: 39 specii de păsări
Accesibilitate: medie (DN6)
Posibilitate cazare: redusă în apropiere. Pe un radius de 10 km – Caracal cu 3 unitati de cazare
Flux turistic: 1504 turiști/an
Activități de agrement: birdwatching, drumeții
Restricții/riscuri de mediu: –
Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: –
Descriere: Pădurea Radovan este străbătută de drumul național 6, însă în interiorul ei nu sunt amenajate trasee turistice. Pădurea cuprinde areale cu plantații de salcâm și resturi dintr-o pădure seculară de stejar – Quercus. Pădurea nu are o biodiversitate extraordinară însă este un sit important pentru specii migratoare periclitate la nivel global sau european și este o zonă de cuibărire și creștere a puilor. Dintre speciile migratoare și cu staționare temporară menționăm barza albă (Ciconia ciconia), egreta mică (Egretta garzetta), chirighița cu obraz alb (Chlidonias hybridus) și chira de baltă (Sterna hirundo). Dintre speciile prezente pentru cuibărire și creșterea puilor menționăm vânturelul de seară (Falco vespertinus), rața roșie (Aythya nyroca), sfrânciocul roșietic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), presura de grădină (Emberiza hortulana).

Fișă sit: Dumbrăveni – Valea Urluia – Lacul Vederoasa
Scor: 36
Sit de importanță comunitară Natura 2000 – ROSCI0071
Administrator: Direcția Silvică Constanța
Ecosisteme: terestre și acvatice
Clase de habitate predominante: ape dulci continentale, mlaștini, smârcuri și turbării, pajiști uscate, stepe, culturi cerealiere extensive, pajiști ameliorate, alte terenuri arabile, păduri caducifoliate, plantații de arbori sau plante lemnoase – 62C0, 91I0, 3150, 40C0, 6430, 91F0, 91AA, 91M0.
Specii protejate: 5 specii de mamifere, 6 specii de amfibieni și reptile, 6 specii de pești, 5 specii de nevertebrate, 4 specii de plante + 2 specii de floră și faună pe lista roșie
Accesibilitate: medie (DN3, DJ307, DJ391A)
Posibilitate cazare: redusă (1 unitate în Adamclisi). Pe un radius de 20 km – Oltina (1 unitate de cazare)
Flux turistic: mediu (nu există statistici pentru această zonă)
Activități de agrement: drumeții, pescuit sportiv, vizitarea obiectivelor culturale din zonă
Restricții/riscuri de mediu: –
Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSPA0007 Balta Vederoasa, ROSPA0039 Dunăre – Ostroave, ROSPA0001 Aliman – Adamclisi, ROSPA0036 Dumbrăveni
Descriere: în cadrul ariei naturale protejate pot fi vizitate: Monumentul Trophaeum Traiani și Cetatea și Muzeul Adamclisi – loc. Adamclisi, Mănăstirea Sf. Apostol Andrei și Cişmeaua Mihai Eminescu – loc. Ion Corvin, Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului – loc. Dumbrăveni, Mânăstira Deleni, un mormân roman – loc. Deleni, Mânăstirea Sf. Maria Magdalena, Casa tătărească Zulfie Totay, muzeul multietnic – loc. Cobadin, Cetatea daco-romană din Plopeni – loc. Chirnogeni, Locul fosilifer Aliman și Cetatea Sacidava – loc. Aliman. Dintre obiectivele naturale pot fi vizitate: Pădurea Dumbrăveni, Pereţii Calcaroşi din Pietroșani, Locul fosilifer Aliman, Balta Concau-Negreşti, Balta Credința, Lacul Vederoasa, Lacul Dunăreni, Malul Dunării. Lacul Vederoasa este meandrat și acoperit cu stuf în mare parte, devenind astfel casa multor specii de păsări. Peștera de la Cișmeluța, obiectiv natural inclus in sit, găzduește 5 specii de lilieci precum liliacul comun, liliacul urechiat gri, liliacul mare cu potcoavă, liliacul mare, liliacul cu potcoavă al lui Mehelyus. Peisajele geomorfologice sunt de asemenea foarte atractive, fiind constituite din dealuri, văi cu ape permanente, pajiști, canarale.

Fișă sit: Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia
Scor: 36
Sit de importanță comunitară Natura 2000 – ROSCI0094
Administrator: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină – GeoEcoMar
Ecosisteme: acvatice
Clase de habitate predominante: arii marine, privaluri – 1110, 1170, 1140
Specii protejate: 4 specii de plante, 4 specii de nevertebrate, 4 specii de pești.
Accesibilitate: ridicată (DN39)
Posibilitate cazare: ridicată (177 unități de cazare în Mangalia)
Flux turistic: 245353 turiști/an
Activități de agrement: băi de soare și de apă marină (turism de odihnă), sporturi nautice, divertisment, scufundări, vizitarea obiectivelor culturale, echitație, caiace, plimbări cu velierul.
Restricții/riscuri de mediu: inundații
Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSPA0076 Marea Neagră
Descriere: Acest sit este singurul din România unde încă se mai poate găsi iarba de mare Zostera noltii – ea trăiește la adâncimi de până la 2 metri și se află în pericol de dispariție. Cea mai potrivită activitate ecoturistică practicabilă în această arie este scuba diving. Astfel se pot observa flora și fauna subacvatică, precum și relieful specific stâncos. Printre speciile de plante care pot fi văzute se numără alga brună Cystoseira barbata – specie periclitată, iarba de mare Zostera noltii, iar ca faună pot fi văzute următoarele: căluțul de mare (Hippocampus guttulatus microstephanus – specie periclitată), crabul de piatră (Pachygrapsus marmoratus – specie vulnerabilă), acul de mare (Syngnathus typhle – specie vulnerabilă). Se pot practica și sporturi anutice și pescuit sportiv. Localitatea Mangalia, aflată în vecinătatea ariei naturale protejat, este ofertantă din punct de vedere turistic. Aici pot fi vizitate Cetatea Callatis, Portul Turistic Mangalia, Geamia „Esmahan Sultan”, Muzeul de Arheologie „Callatis”, Mormântul cu papirus, Mormantul crestin cu Psalmi, Edificiul Bizantin, Muzeul Marinei, Herghelia Mangalia. Pe langă aceste obiective culturale, Mangalia are o gamă larga de restaurante și baruri, dar și stațiunea balneoclimaterică Saturn care deține o plajă foarte apreciată de turiști.

Fișă sit: Lacul Siutghiol
Scor: 36
Arie de protecție specială avifaunistică Natura 2000 – ROSPA0057
Administrator: Asociația BlackSea Spa
Ecosisteme: acvatice
Clase de habitate predominante: ape dulci continentale (N06)
Specii protejate: 79 specii de păsări
Accesibilitate: ridicată (DN3C, DN2A, Bulevardul Mamaia)
Posibilitate cazare: ridicată (145 unități de cazare în Constanța și 2 unități în Ovidiu)
Flux turistic: 506308 turiști/an
Activități de agrement: wind-surfing, yachting, schi-nautic, parapantă, birdwatching, pescuit sportiv
Restricții/riscuri de mediu: –
Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: –
Descriere: Lacul Siutghiol, care include și Lacul Tăbăcăriei, este un complex lacustru despărțit de Marea Neagră de un cordon maritim unde se află stațiunea turistică Mamaia. Speciile de păsări importante care cuibăresc pe Lacul Siutghiol sunt vânturelul de seară (Falco vespertinus), pietrarul negru (Oenanthe pleschanka), fâsa de câmp (Anthus campestris), rața roșie (Aythya nyroca). Lacul este imporant în perioada de migrație pentru specii precum gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis), marele pelican alb (Pelecanus onocrotalus), cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus), pescărușul mic (Larus minutus) sau chira de mare (Sterna sandvicensis). Pentru iernat, următoarele specii îl găsesc important: pescărușul râzător (Larus ridibundus), corcodelul cu gât negru (Podiceps nigricollis), lișița (Fulica atra), pescărușul sur (Larus canus), rața moțată (Aythya fuligula), rața cu cap castaniu (Aythya ferina). Lacul oferă, pe lângă diversitatea mare de specii de păsări, posibilitatea de a practica sporturi nautice precum wind-surfing, yachting sau schi-nautic. Proximitatea față de Municipiul Constanța și stațiunea Mamaia deschide oportunități nenumărate de petrecere a timpului liber – de la viață de noapte la restaurante cu specific pescăresc sau vizite la obiective culturale și turistice. În Constanța pot fi vizitate: Acvariul Constanța, Biserica Armenească Sfânta Maria, Biserica Grecească Metamorphosis, Biserica Romano-Catolică Sfântul Anton, Biserica Sfântul Mina, Cazinoul Constanța, Catedrala Ortodoxă Sfinții Petru și Pavel, Delfinariul, Edificiul Roman cu Mozaic, Farul Genovez, Geamia Hunchiar, Microrezervația Naturală Constanța, Moscheea Carol I, Muzeul de Artă Constanța, Muzeul de Artă populară, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, Muzeul de Sculptură Ion Jalea, Muzeul Marinei, Parcul Arheologic, Planetariul, Portul Turistic Tomis. De asemenea, în Constanța există și centre de divertismet/agrement: Gravity Park, Lake View Entertainment and Sports Center și Aqua Magic.

Fișă sit: Lacurile Tașaul-Corbu
Scor: 36
Arie de protecție specială avifaunistică Natura 2000 – ROSPA0060
Administrator: Asociația BlackSea Spa
Ecosisteme: acvatice
Clase de habitate predominante: râuri, lacuri (N06), mlaștini turbării (N07)
Specii protejate: 82 specii de păsări
Accesibilitate: ridicată (DN22, DJ226)
Posibilitate cazare: ridicată (47 unități de cazare în Năvădari și 2 unități în Mihail Kogălniceanu)
Flux turistic: 48138 turiști/an
Activități de agrement: birdwatching, sproturi nautice cu vele
Restricții/riscuri de mediu: –
Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: –
Descriere: Lacurile Tașaul-Corbu reprezintă un complex lacustru în care lacul Tașaul este un liman maritim. Aici viața avifaunei este foarte bogată, printre principalele specii de păsări numărându-se: pescărușul albastru (Alcedo atthis), stârcul cenușiu (Ardea cinerea), gâsca cu piept roșu (Branta ruficollis), prundărașul de sărătură (Charadrius alexandrinus), vulturul pescar (Pandion haliaetus), lopătarul (Platalea leucorodia) și ciocârlia de bărăgan (Melanocorypha calandra). În apropierea ariei naturale se află stațiunea balneoclimaterică Năvodari care este perfectă pentru turismul de odihnă și sănătate. De asemenea, în localitatea Corbu pot fi vizitate siturile arheologice „Capul Midia” și „Valea Vetrei”. În localitatea Vadu pot fi vizitate siturile arheologice „Ghiaur-Chioi” și „Bardalia”.

Fișă sit: Coridorul Jiului
Scor: 35
Sit de importanță comunitară Natura 2000 – ROSCI0045
Administrator: Consiliul Județean Dolj
Ecosisteme: zone umede acvatice și palustre, zone deschise de pajişti xerice și aluviale, fânețe şi ecosisteme forestiere
Clase de habitate predominante: râuri, lacuri (N06), mlaștini, turbării (N07), culturi (N12), pășuni (N14), alte terenuri arabile (N15), păduri de foioase (N16), habitate de păduri în tranziție (N26) – 92A0, 91M0, 91Y0, 91E0, 91I0, 9130, 9170, 91F0, 3130, 6120, 6440, 6510, 3270, 1530, 3140, 3150, 3260, 6430
Specii protejate: 2 specii de mamifere, 3 specii de amfibieni și reptile, 12 specii de pești, 7 specii de nevertebrate, 1 specie de plante
Accesibilitate: ridicată (E70, DN6, DN66, DN7, DN55, DN54, DN55A, DN56, DN65, DJ606, DJ606A, DJ552E, DJ552, DJ561, DJ561B, DJ561C)
Posibilitate cazare: medie (37 unități de cazare în Craiova, 1 unitate în Bechet, 1 unitate în Filiași, 1 Unitate în Bucovăț, 1 unitate în Călărași, 3 unități în Coțofenii din Față, 1 unitate în Drănic, 1 unitate în Malu Mare)
Flux turistic: 88952 turiști/an
Activități de agrement: birdwatching, drumeții, pescuit sportiv
Restricții/riscuri de mediu: –
Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSPA0135 Nisipurile de la Dăbuleni, ROSPA0010 Bistreț, ROSPA0023 Confluența Jiu-Dunăre
Descriere: Aria naturală protejată este situată de-a lungul cursului mijlociu și inferior al râuui Jiu și are o lungime de 129 de kilometri, traversând 4 ecoregiuni – Podișul Getic, Câmpiile Găvanu-Burdea, Silvostepa Câmpiei Române, Lunca Dunării. Valea acestui râu constituie una dintre principalele culoare de migrație transblancanice a păsărilor, fiind identificate 33% din speciile de păsări din România. Popândăul și vidra sunt două specii de mamifere care pot fi văzute ușor în habitatul lor. Pe lângă atracțiile naturale, localitățile din cadrul sitului prezintă interes prin obicetivele culturale: Situl arheologic de la Bucovăţ – la Jidovii, Mormântul hallsattian de la Cârna – Grindul Tomii, Situl arheologic de la Plosca, Situl arheologic de la Coţofenii din Dos – Cetatea Jidovilor, Situl arheologic de la Cârna, Situl arheologic medieval de la Căciulătești, Cetatea romană târzie de la Bistreț, Situl arheologic de la Bâzdâna, Cetatea dacică de la Valea. Obiectivele naturale care sunt incluse în Coridorul Jiului sunt: Confluența Jiu-Dunăre, Bistreț, Nisipurile de la Dăbuleni, Locul fosilifer Bucovăț, Locul fosilifer Drănic, Pădurea Zăval, Casa pădurii din Pădurea Potelu.

Fișă sit: Ciuperceni-Desa
Scor: 35
Sit de importanță comunitară Natura 2000 – ROSCI0039
Administrator: Direcția Silvică Dolj
Ecosisteme: acvatice și terestre
Clase de habitate predominante: râuri, lacuri (N06), mlaștini, turbării (N07), pajiști naturale, stepe (N09), culturi (N12), pășuni (N14), alte terenuri arabile (N15), păduri de foioase (N16), vii și livezi (N21), alte terenuri artificiale (N23), habitate de păduri în tranziție (N26) – 3140, 3150, 92A0, 91F0, 3130, 6120, 6440, 6510, 91I0, 3270, 1530, 2160, 2190.
Specii protejate: 2 specii de mamifere, 3 specii de amfibieni și reptile, 10 specii de pești, 4 specii de nevertebrate, 3 specii de plante, 79 alte specii importante de floră și faună
Accesibilitate: medie (DN55A, DJ553, DJ553A)
Posibilitate cazare: redusă (6 unități de cazare în Calafat)
Flux turistic: 7829 turiști/an
Activități de agrement: birdwatching, pescuit sportiv, vizitarea obiectivelor culturale
Restricții/riscuri de mediu: inundații
Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSPA0013 Calafat-Ciuperceni-Dunăre
Descriere: Aria naturală Ciuperceni-Desa se află în zona inundabilă a Luncii Dunării și este o rezervație ornitologică de aproximativ 200 de hectare care cuprinde și Balta Lată și Balta Neagră. Tot aici se află și Pădurea Ciurumela în care se găsesc salcâmi imenși ale căror diametre ating 70-80 cm și înălțimi de până la 35 de metri. Habitatele de Salix alba și Populus alba sunt cele care au contribuit la desemnatea sitului ca sit de importanță comunitară Natura 2000. Printre păsările prezente în acest sit se numără barza albă, barza neagră (Ciconia nigra), egreta mică (Egretta garzetta), bătăușul (Philomachus pugnax), stârcul roșu (Ardea purpurea), piciorongul (Himantopus himantopus), țigănușul (Plegadis falcinellus). Situl Ciuperceni-Desa este neîndiguit și este singurul loc care a rămas așa din Lunca Dunării. Pe lângă bogățiile naturale, în zonă pot fi vizitate și câteva obiective culturale: Castrul roman de la Desa, Biserica Sf. Nicolae din Desa, Palatul Marincu din Calafat, Bisericile „Sf. Mucenic Gheorghe”, „Izvorul Tămădurii”, „Adormirea Maicii Domnului” din Calafat.

Fișă sit: Blahnița
Scor: 35
Arie de protecție specială avifaunistică Natura 2000 – ROSPA0011, sit RAMSAR
Administrator: Societatea Ornitologică Română
Ecosisteme: acvatice și terestre
Clase de habitate predominante: râuri, lacuri (N06), mlaștini, turbării (N07), culturi (N12), pășuni (N14), alte terenuri arabile (N15), păduri de foioase (N16), vii și livezi (N21), habitate de păduri în tranziție (N26).
Specii protejate: 103 specii de păsări
Accesibilitate: medie (DN56B, DN56C, DJ606, DJ565)
Posibilitate cazare: medie (1 unitate de cazare în Gruia, 1 unitate în Hinova și pe un radius de 10 km sunt 26 de unități în Drobeta-Turnu Severin)
Flux turistic: 57258 turiști/an
Activități de agrement: birdwatching, pescuit sportiv, vizitare obiective culturale
Restricții/riscuri de mediu: –
Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSCI0173 Pădurea Stârmina, ROSCI0306 Jiana
Descriere: Pe teritoriul sitului Blahnița sunt incluse și alte arii naturale protejate: Pădurea Stârmina, Jiana, Pădurea Bunget. Printre cele mai importante specii de păsări prezente în sit sunt: Botaurus stellaris, Ixobrichus minutus, Nycticorax nycticorax, Ardeola ralloides, Ardea purpurea, Egretta alba si garzetta, Aytya nyroca. Printre obiectivele culturale cele mai importante menționăm Biserica Sf. Mucenic Gheorghe din Hinova, Castrul roman și Valul roman de la Hinova, Situl arheologic „Botul Piscului” din Ostrovul Corbului, Situl arheologic de la Deves-Cetățuie, Situl arheologic de la Gruia – La Cariera.

Fișă sit: Confluența Olt-Dunăre
Scor: 35
Arie de protecție specială avifaunistică Natura 2000 – ROSPA0024, sit RAMSAR
Administrator: Asociația Echilibru
Ecosisteme: acvatice și terestre
Clase de habitate predominante: plaje de nisip (N04), râuri, lacuri (N06), culturi (N12), pășuni (N14), alte terenuri arabile (N15), păduri de foioase (N16), vii și livezi (N21), habitate de păduri în tranziție (N26).
Specii protejate: 81 specii de păsări
Accesibilitate: medie (DN54, DN54A)
Posibilitate cazare: redusă (1 unitate de cazare în Corabia, 1 unitate în Turnu Măgurele, 1 unitate în Islaz)
Flux turistic: 2950 turiști/an
Activități de agrement: birdwatching, pescuit sportiv.
Restricții/riscuri de mediu: –
Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSCI0044 Corabia – Turnu Măgurele, ROSCI0376 Râul Olt între Mărunței și Turnu Măgurele
Descriere: Situl Confluența Olt-Dunăre este constituit dintr-o porțiune a Luncii Dunării și porțiunea inferioară a luncii râului Olt. Habitatele prezente formează un adevărat mozaic prielnic pentru cuibăritul, hrănitul, popositul păsărilor. Printre păsările de interes menționăm: stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax), ghionoaia sură (Picus canus), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopus medius), pescărelul albastru (Alcedo atthis) sau cormoranul pitic (Phalacrocorax pygmeus). Situl se suprapune și peste lacurile antropice Frunzaru și Izbiceni și Ostrovul Mare. În timpul migrației, situl găzduiește mai mult de 20000 de exemplare.

Fișă sit: Canaralele Dunării
Scor: 34
Sit de importanță comunitară Natura 2000 – ROSCI0022
Administrator: Direcția Silvică Constanța
Ecosisteme: acvatice și terestre
Clase de habitate predominante: râuri, lacuri (N06), mlaștini, turbării (N07), culturi (N12), pășuni (N14), păduri de foioase (N16), habitate de păduri în tranziție (N26) – 3130, 3140, 3270, 40C0, 62C0, 6430, 6510, 91I0, 91M0, 91AA, 92A0, 92D0, 6440, 91F0, 3150
Specii protejate: 1 specie de mamifere, 4 specii de amfibieni și reptile, 15 specii de pești, 1 specie de nevertebrate, 2 specii de plante, 8 alte specii de floră și faună.
Accesibilitate: medie (DN3, DJ223, DN22C, E81, DN2A)
Posibilitate cazare: medie (4 unități de cazare în Cernavodă, 1 unitate de cazare în Seimeni, 1 unitate în Oltina, 9 unități în Călărași)
Flux turistic: 15718 turiști/an
Activități de agrement: plimbări cu barca, pescuit de agrement, vizitarea obiectivelor culturale
Restricții/riscuri de mediu: inudații
Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSPA0054 Lacul Dunăreni, ROSPA0039 Dunăre-Ostroave, ROSPA0017 Canaralele de la Hârșova, ROSPA0002 Allah Bair-Capidava, ROSPA0012 Brațul Borcea
Descriere: Habitatul reprezentativ în cadrul acestui sit este cel de Păduri-galerii de Salix alba și Populus alba – acest habitat conține suprafețe în care nu au fost făcute intervenții silvice și pot fi considerate păduri virgine. În cadrul habitatului de tufărișuri ponto-sarmatice se găsesc numeroase specii pe lista roșie națională, printre care Campanula romanica. Obiectivele culturale care pot fi vizitate în cadrul sitului sunt: Situl arheologic de la Cernavodă, Cetatea Axiopolis, Situl arheologic Cetatea Carsium, Muzeul de Istorie și Arheologie din Cernavodă, Situl arheologic de la Hârșova, Situl arheologic de la Ghindărești, Cetatea Altinum de la Oltina, Așezarea fortificată Dava din Oltina, Cetatea Capidava la Topalu, Muzeul de Artă Dinu și Sevasta Vintilă din Topalu, Muzeul de Costume Tradiționale Rusești de la Ghindărești, Gărdina Zoologică din Călărași, Muzeul Dunării de Jos din Călărași și Monumentul Vulturului și Monumentul Soldaților de la Călărași.

Fișă sit: Fântânița Murfatlar
Scor: 34
Sit de importanță comunitară Natura 2000 – ROSCI0083
Administrator: Direcția Silvică Constanța
Ecosisteme: terestre – agroecosisteme, păduri, pășuni, tufărișuri
Clase de habitate predominante: culturi (N12), păduri de foioase (N16) – 62C0, 91AA, 40C0
Specii protejate: 2 specii de mamifere, 2 specii de amfibieni și reptile, 3 specii de nevertebrate, 2 specii de plante, 35 alte specii imporante de floră și faună.
Accesibilitate: medie (DN3)
Posibilitate cazare: medie (1 unitate în Murfatlar, 1 unitate în Valul lui Traian, iar pe un radius de 20 de km sunt 135 de unități de cazare în Constanța și 4 în Medgidia)
Flux turistic: 503821 turiști/an (statistică disponibilă pt Constanța ș Medgidia)
Activități de agrement: turism de weekend
Restricții/riscuri de mediu: –
Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: –
Descriere: Arealul sitului Fântânița Murfatlar ocupă o coastă calcaroasă abruptă cu văi înguste unde se găsesc aproximativ 515 de specii de floră specifică Dobrogei de sud. În rezervație au fost identificate noi plante care au preluat și denumirea. Spre exemplu, ruscuta – Adonis vernalis var. Murfatlariensis, centaurea galbenă – Centaurea orientalis f. Murfatlaria, colilia – Stipa lessingiana f . murfatlarii, ciulinii violacei de la Murfatlar – Carduus murfatlarii, inul lui Borza, specie endemică, – Linumn borzeanum, obsiga – Bromus riparius var. dobrogensis. Ca și valoare știiințifcă, Fântânița Murfatlar adăpostește câteva specii rare: șofranul de toamnă, mazarichea, garofița, ciulinii, centaurea și garoafa. În Murfatlar există 9 structuri cu servicii de alimentație. Pe langă obiectivele naturale se pot vizita numeroase obiective culturale, precum Valul mic de pământ și Ansamblul de Tumuli de la Ciocârlia, iar în Murfatlar se pot vizita turnul de piatră Castrul de apărare al valului, Gara Basarabi, Biserica „Nașterea Maicii Domnului”, Casa Stamatopoulos, Casa Omer Bechir Bey, Basorelieful „Vinificatia”, Ansamblul rupestru de la Murfatlar. Chiar în interiorul arie protejate pot fi vizitate Biserica „Sfânta Paraschiva”, Biserica „Sfântu Ioan Botezătorul”, Complexul Monastic de la Basarabi, Rezervaţia Naturală Fântâniţa, Podgoria Murtfatlar, Conacul lui Mihail Kogălniceanu.

Fișă Sit: Valea Oltețului
Scor: 32
Sit natural de importanță comunitară Natura 2000, cod ROSCI0266, categoria IV IUCN
Județ: Olt
Administrator: Asociația Profesională „Sociologia Militans”
Ecosisteme: terestre și acvatice
Clase de habitate predominante: Plaje de nisip (23%), râuri și lacuri (2%), culturi (teren arabil) (11%), pășuni (8%), păduri de foioase (35%).
Specii protejate: 1 habitat (Zăvoaie cu Salix alba și Populus Alba), 1 specie de mamifer (Rhinolophus hipposideros), 2 specii de amfibieni și reptile (Bombina bombina, Triturus cristatus), 4 specii de pești, 1 specie de nevertebrată, 8 specii importante de plante.
Accesibilitate: sporită (DN 65/E574, DN 64, DJ 546, DJ 643, DJ 644, drumuri comunale: 154A, 155, 161, 83).
Restrictii mediu: Risc de inundații (scurgeri de pe versanți).
Posibilitate cazare (radius 10km): 31 de unități de cazare în Voineasa (între care 3 hoteluri și 20 de pensiuni agroturistice).
Flux turistic: peste 1000 de sosiri/an (în cea mai apropiată localitate, Voineasa, înregistrându-se 14.320 sosiri în anul 2015).
Activități de agrement: pescuit de agrement, vânătoare, vizitarea obiectivelor culturale
Conexiuni cu alte arii naturale protejate: Valea Oltului Inferior.
Descriere: În cadrul sitului Valea Oltețului, obiectivele turistice sunt reprezentate de Râul și Lunca Oltețului, Lacul Balta, Situl arheologic Viile Brătășanu (Dobrun), biserici și mănăstiri (secolele XVIII și XIX), case memoriale (Petre Pandrea, Mihail Drumeș), arta olăritului trdițional, jocul popular ”Călușul” (Ansamblul de la Dobrun). Activitățile preferate de turiști în această zonă sunt pescuitul și vânătoarea, dar cea mai mare parte practică turism de weekend pentru grătare, plajă și baie în timpul verii. Malurile râului Olteț sunt abrupt în sit și se formează insule de nisip, iar în ultima porțiune albiile sunt îndiguite și predomină zone mlăștinoase.

Fișă sit: Pădurea Hagieni – Cotul Văii
Scor: 32
Sit natural de importanță comunitară Natura 2000 – ROSCI0157
Administrator: Direcţia Silvică Constanţa
Ecosisteme: terestre și acvatice
Clase de habitate predominante: râuri, lacuri (N06), mlaștini, turbării (N07), culturi (N12), pășuni (N14), păduri de foioase (N16), păduri de conifere (N17), habitate de păduri în tranziție (N26) – 3150, 6430, 91AA, 40C0, 62C0, 91M0.
Specii protejate: 7 specii de mamifere, 2 specii de amfibieni și reptile, 5 specii de nevertebrate, 4 specii de plante, 21 de alte specii de floră și faună.
Accesibilitate: medie (DJ391, DJ393, DJ391B)
Posibilitate cazare: redusă, însă pe un radius de 10 km (177 de unități de cazare în Mangalia, 20 de unități de cazare în Limanu)
Flux turistic: 261975 turiști/an
Activități de agrement: turism științific, turism de weekend, drumeții, trasee de bicicletă (neomologate)
Restricții/riscuri de mediu: –
Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSPA0066 Limanu-Herghelia, ROSPA0094 Pădurea Hagieni
Descriere: Situl este extrem de atractiv datorită diversității floristive remarcabile – aria se află la intersecția căilor de migrare a numeroase tipuri floristice. Peisajul este unic, fiind constituit din șibleac și stâncării. Printre speciile rare sunt demne de menționat centaurea (Centaurea jankae), ouăle popii (Himantoglossum caprinum) și buruiana cu cinci degete (Potentilla emilii-popii). Unul dintre elementele distinctive ale Pădurii Hagieni este numărul mare de țestoase care pot fi văzute plimbându-se printre ierburi și tufe – Testudo graeca.

Fișă sit: Pădurea și Valea Canaraua Fetii – Iortmac
Scor: 32
Sit natural de importanță comunitară Natura 2000 – ROSCI0172
Administrator: Direcţia Silvică Constanţa
Ecosisteme: terestre și acvatice
Clase de habitate predominante: râuri, lacuri (N06), mlaștini, turbării (N07), pajiști naturale, stepe (N09), culturi (N12), alte terenuri arabile (N15), păduri de foioase (N16), vii și livezi (N21) – 91I0, 91M0, 6430, 40C0, 62C0, 3260, 91AA.
Specii protejate: 8 specii de mamifere, 4 specii de amfibieni și reptile, 5 specii de pești, 9 specii de nevertebrate, 2 specii de plante, 20 alte specii de floră și faună
Accesibilitate: medie (DN3, DJ391A)
Posibilitate cazare: redusă (1 unitate de cazare în Oltina)
Flux turistic: redus. nu există date statistice
Activități de agrement: drumeții, plimbări cu bicicleta, turism științific
Restricții/riscuri de mediu: –
Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSPA0008 Băneasa-Canaraua Fetii, ROSPA0054 Lacul Dunăreni, ROSPA0056 Lacul Oltina, ROSPA0039 Dunăre-Ostroave.
Descriere: În acest sit este reprezentată 27% din flora României, iar habitatele caracteristice sunt grotele și suprafețele mșăștinoase, păduri de stejar și carpen și stepă calcifilă. Peisajul pereților calcaroși mărginiți de dealuri, cu păduri și cursuri de apă, se continuă peste granița cu Bulgaria, acolo devenind valea Suha Reka. Pereții văii ating 40 de metri înălțime. Țestoasa dobrogeană este larg răspândită în areal.

Fișă sit: Cheile Dobrogei
Scor: 32
Arie de protecție specială avifaunistică Natura 2000 – ROSPA0019
Administrator: Direcţia Silvică Constanţa
Ecosisteme: terestre
Clase de habitate predominante: pajiști naturale, stepe (N09), culturi (N12), pășuni (N14), alte terenuri arabile (N15), păduri de foioase (N16), alte terenuri artificiale (N23), habitate de păduri în tranziție (N26).
Specii protejate: 86 specii de păsări
Accesibilitate: medie (DJ225, DJ222, DN22)
Posibilitate cazare: redusă. Pe un radius de 20 km sunt 2 unități de cazare în Mihail Kogălniceanu
Flux turistic: 2661 turiști/an
Activități de agrement: drumeții, speologie, sporturi în aer liber
Restricții/riscuri de mediu:
Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSCI0215 Recifii jurasici Cheia
Descriere: Cheile Dobrogei oferă un peisaj impresionant datorită caracteristicilor geomorfologice, paleontologice, botanice și faunistice. În cadrul sitului există două peșteri de mare importanță paleontologică și arheologică – Peștera La Adam și Peștera Gura Dobrogei. În Peștera La Adam au fost investigate 80 de specii de fosile jurasice și a fost descoperit un molar de Homo sapiens fossilis. Peștera Gura Dobrogei adăpostește colonii de lilieci pe timpul verii cae au generat o acumulare mare de guano tasat – ea se mai numește și Peștera Liliecilor. Speciile cele mai importante care cuibăresc în Cheile Dobrogei sunt: Burhinus oedicnemus, Circaetus gallicus, Circus pygargus, Coracias garullus, Melanocorypha calandra, Calandrella brachydactyla, Anthus campestris.

Fișa sit: Zona marină de la Capul Tuzla
Scor: 32
Sit natural de importanță comunitară Natura 2000 – ROSCI0273
Administrator: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină – GeoEcoMar
Ecosisteme: acvatice
Clase de habitate predominante: Zone marine, insule maritime (N01) – 1170, 1140, 1110
Specii protejate: 2 specii de mamifere, 2 specii de pești, 23 alte specii de floră și faună
Accesibilitate: medie (DN39)
Posibilitate cazare: ridicată (7 unități de cazare în Tuzla, iar pe un radius de 10 km sunt 154 de unități în Costinești)
Flux turistic: 33569 turiști/an
Activități de agrement: băi de soare și de apă marină (turism de odihnă), sporturi nautice, divertisment, scufundări, plimbări cu hidrobicicleta și cu vaporașul, cu caiacul, echitație, plimbări cu avionul ultraușor, pescuit sportiv
Restricții/riscuri de mediu: –
Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSPA0076 Marea Neagră
Descriere: Zona marină de la Capul Tuzla cuprinde promontoriul stâncos submarin al Capului Tuzla și este deosebit de important pentru habitatele de recifi, bancurile de nisip și zonele mlăștinoase din timpul refluxului. În acest sit se găsește fundul stâncos cu cea mai mare adâncime și cel mai neuniform relief din zona românească a Mării Negre. Tot aici există și 5 specii aflate pe Lista Roșie IUCN ca fiind în pericol de dispariție – Cysostera barbata, Delphinus delphis, Mullus barbatus, ponticus, Phocoena phocoena, Tursiops truncatus – și alte 2 ca fiind vulnerabile – Pachygrapsus marmoratus, Scorpaena porcus. Foarte ușor pot fi văzuți crabii, spongieii și anemonele. Plaja Tuzla este o plajă căutată de turiștii dornici de liniște.

Fișă sit: Brațul Borcea
Scor: 31
Arie de protecție specială avifaunistică Natura 2000 – ROSPA0012
Administrator: Clubul Ecologic UNESCO Pro Natura
Ecosisteme:
Clase de habitate predominante: râuri, lacuri (N06), mlaștini, turbării (N07), pajiști naturale, stepe (N09), culturi (N12), păduri de foioase (N16)
Specii protejate: 79 specii de păsări
Accesibilitate: medie (E81, DN3B)
Posibilitate cazare: medie (9 unități de cazare în Călărași, 1 unitate de cazare în Borcea)
Flux turistic: 14109 turiști/an
Activități de agrement:plimbări cu barca, vaporașul, băi de soare, birdwatching
Restricții/riscuri de mediu: inundații
Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSCI0022 Canaralele Dunării, ROSCI0319 Mlaștina de la Fetești
Descriere: Brațul Borcea este situat în amonte de orașul Călărași și se întinde până la Giurgeni, măsurând circa 100 km lungime. Cele mai importante specii care cuibăresc în acest sit sunt Aytya nyroca, Milvus migrans, Haliaetus albicilla, Falco vespertinus, Coracias garrulus, colonii de Ardeidae și Threskiornithidae. În perioada de migrație situl adăpostește peste 20000 de păsări acvatice. Brațul Borcea este navigabil, astfel că localnicii oferă servicii de agrement care constau în plimbări cu barca sau vaporașul. Malurile împădurite ale brațului conferă o atmosferă plăcut plimbărilor pe jos sau cu barca.

Fișă sit: Dunărea la Gârla Mare – Maglavit
Scor: 30
Sit natural de importanță comunitară Natura 2000 – ROSCI0299
Administrator: Societatea Ornitologică Română
Ecosisteme: acvatice și terestre
Clase de habitate predominante: râuri, lacuri (N06), mlaștini, turbării (N07), pășuni (N14), păduri de foioase (N16), habitate de păduri în tranziție (N26) – 92A0
Specii protejate: 2 specii de mamifere, 3 specii de amfibieni și reptile, 3 specii de pești
Accesibilitate: medie (DN56C. DJ562, DN56A)
Posibilitate cazare: redusă (1 unitate în Cetate, iar pe un radius de 10 km – 6 unități în Calafat)
Flux turistic: 7829 tuiști/an
Activități de agrement: agroturism, turism ecumenic, pescuit de agrement, festivale locale, vizitarea obiectivelor culturale, plajă/băi de soare,
Restricții/riscuri de mediu:
Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSPA0074 Maglavit, ROSPA0046 Gruia-Gârla Mare
Descriere: În localitatea Cetate are loc Festivalul Filmului în luna august în fiecare an la Portul Cultural Cetate, poate fi vizitat Muzeul Pescarului din Cetate. În localitatea Maglavit poate fi vizitată Mânăstirea Maglavit și Biserica Sf. Nicolae, iar în Calafat pot fi vizitate Bisericile Sf. Nicolae, Adormirea Maicii Domnului, Izvorul Tămăduirii. Mozaicul de habitate oferă un peisaj unica care favorizează plimbările în pădurile din sit și în jurul lacurilor. De asemnea, la Maglavit poate fi vizitată și Plantatia de duzi a lui Al. I. Cuza și dunele de nisip.

Fișă sit: Vânju Mare
Scor: 30
Sit natural de importanță comunitară Natura 2000 – ROSCI0403
Administrator: fără custode. În administrația APM Mehedinți și RNP Romsilva Direcția Silvică Drobeta-Turnu Severin.
Ecosisteme: terestre
Clase de habitate predominante: culturi (N12), pășuni (N14), alte terenuri arabile (N15), păduri de foioase (N16), vii și livezi (N21) – 91M0, 91Y0
Specii protejate: 2 specii de nevertebrate, 51 specii de plante
Accesibilitate: medie (DN56A, DJ565, DJ562A)
Posibilitate cazare: redusă (pe un radius de 30 de km – 1 unitate de cazare în Gruia, 1 unitate în Hinova și pe un radius de 10 km sunt 26 de unități în Drobeta-Turnu Severin)
Flux turistic: 57258 turiști/an
Activități de agrement: agroturism, turism ecumenic, drumeții
Restricții/riscuri de mediu: –
Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: –
Descriere: Situl Vânju Mare este format din două trupuri de pădure – Lunca Vânjului și Fulga – și din terenurile agricole prezente în jurul acestora. Pădurile sunt de cer și gorun, stehar și carpen în care viețuiesc specii importante de nevertebrate, precum rădașca și croitorul-mare-al-stejarului. În localitatea Vânju Mare se organizează anual în luna octombrie Festivalul Viei și Vinului, și, fiind o zonă bogată în vii, se pot vizita cramele Orevița Mare și Vânju Mare. De asemnea se pot organiza drumeții în pădurile Lunca Vânjului – Pădurea Mărgăritaru. În Corlățel se pot vizita Biserica Corlăţel cu hramul Pogorârea Sfântului Duh și Biserica Valea Anilor cu hramul Sfântul Nicolae și se poate participa la evenimentele locale Rusaliile în Corlăţel – întâlnirea cu fiii satului rugă și La Valea Anilor – Ziua Eroilor Ispas.

Capitolul 4. Rezultate
4.1. Rezultatele analizei bunelor practici europene
Primul pas pentru realizarea unei rute ecoturistice este acela de a înțelege nevoile regiunii și contextul în care se află aceasta prin analizarea altor exemple de rute turistice deja dezvolotate și a caracteristicilor și practicilor implementate în segmentele acestora. Practic, o rută ecoturistică presupune atragerea turiștilor în zone naturale protejate. Această formă de turism necesită, în primul rând, un management foarte bun al impactului uman asupra naturii. Având în vedere bunele practici folosite în cele trei studii de caz selectate putem extrage următoarele concluzii despre activitățile care ar putea fi implementate în ariile protejate din cele 7 județe incluse în prezentul studiu, și putem face recomandări pentru integrarea acestora într-o rută ecoturistică transfrontalieră.
Pe baza studiilor de caz analizate, putem conchide că pentru a putea fi inclusă într-un traseu ecoturistic, o arie naturală protejată trebuie să îndeplinească minim următoarele condiții:
– Să fie o arie naturală de importanță ridicată;
– Localitățile din care se face intrarea în aria protejată să fie accesibilă cel puțin cu vehicule auto;
– Să ofere turiștilor vizibilitate asupra speciilor, habitatelor sau formațiunilor protejate.
Alte condiții care pot crește șansele unei arii naturale protejate de a fi incluse într-un traseu ecoturistic sunt următoarele:
– Să aibă structuri de primire turistică și unități de alimentație publică în localitățile din care se face accesul la aria protejată;
– Să dețină personal capabil să țină tururi ghidate;
– Să dețină trasee pentru drumeții și trasee pentru biciclete;
Aceste condiții vor face parte din criteriile de selecție ale ariilor naturale protejate care vor fi incluse în rute ecoturistice.
În continuare, recomandările pentru dezvoltarea ulterioară a posibilelor rute ecoturistice se împart în bune practici care pot fi implementate la nivel local și la nivel regional/transfrontalier.
Nivel local
– La nivelul ariilor protejate se recomandă să predomine tururi organizate, cu ghidaj din partea personalului parcurilor naturale sau naționale pentru a deține cât mai mult controlul asupra protecției mediului. Astfel, aria protejată va atrage mai mulți vizitatori fără a avea un impact negativ asupra naturii și a biodiversității. De asemenea, această acțiune va contribui la dezvoltarea economiei locale prin crearea de oferte și pachete turistice integrate care implică mai mulți actori locali precum structuri de primire turistică, unități de alimentație publică, operatori economici prestatori de servicii de transport etc.
– Colaborarea cu o companie de servicii turistice poate fi o practică inspirată, parcurile putând beneficia de o promovare făcută de specialiști. Pentru ca această colaborare să fie una eficientă, parcul ar trebui să ofere partea de ghidaj turistic strict pe traseele amenajate, în caz contrar, venitul s-ar îndrepta către companie, iar economia locală nu va beneficia la fel de mult.
– Colaborarea cu autoritățile locale, instituțiile publibe și comunitatea locală pentru crearea de trasee de ciclism în jurul obiectivelor turistice culturale, istorice și naturale importante va ajuta la dezvoltarea turismului sustenabil pe toate axele acestuia – dezvoltarea economică, protecția mediului și dezvoltarea socială (MMSC, 2012).
– Amenajarea la standarde înalte a traseelor este un factor important atât pentru imaginea ariilor naturale protejate, cât și pentru minimizarea impactului uman asupra naturii. Delimitarea clară a traseelor va scădea tendința turiștilor de a se abate de la traseu, iar dotarea traseelor cu diferite intrumente educative și informative sau decorațiuni (poate chiar realizate de localnici pentru a susține cultura și tradiția locală) va menține la un nivel ridicat interesul turiștilor de a parcurge traseul.
– Dezvoltarea site-ului ariei naturale protejate prin contractare unei firme specializată în web design reprezintă o valoare adăugată imaginii ariei protejate și devine suportul principal de promovare și informare a turiștilor. Această practică ajută la economisirea timpului personalului ariei protejate și la gestionarea ofertelor și pachetelor turistice oferite în cadrul ariei naturale protejate.
Nivel regional/transfrontalier
– Colaborarea cu instituțiile și autoritățile regionale în vederea stabilirii unor rute turistice și a sincronizării programului și rutelor mijloacelor de transport pe arterele principale poate fi considerată una dintre cele mai importante practici la nivel regional. Colaborarea la acest nivel permite conectarea zonelor de interes și oferirea unei călătorii confortabile tuturor tipurilor de turiști. Este recomandat ca această practică să facă uz de rutele și traseele deja existente pentru a minimiza impactul asupra mediului. În urma stabilirii unui parteneriat regional se pot crea oferte și pachete turistice pentru toată ruta sau pentru segmente din ea. Acest tip de colaborare poate fi extrapolat cu succes la nivel transfrontalier, așa cum este demonstrat de ruta Donausteig Bavaria-Austria.

4.2. Rezultatele analizei cantitative
Eșantionul a cuprins 57 de unități de cazare: 23 de hoteluri și 34 de pensiuni. Toate unitățile sunt în zona transfrontalieră, pe teritoriul României și toate au în proximitate o rezervație naturală, la o distanță medie de 3,84km (deviație standard 6,86 km). Un procent de 35% dintre unități se află în mediul rural.

Figura 3. Repartiția unităților de cazare per județ

Tabelul 5. Numărul unităților de cazare din eșantion per județ per rezervație
Crt Nume rezervație Județ Nr. unități de cazare din eșantion în proximitate
1 Balta Suhaia Teleorman 1
2 Canaralele Dunării Constanța, Călărași 1
3 Costinești – 23 August Constanța 1
4 Dunăre – Oltenița Constanța 2
5 Fântânița Murfatlar Constanța 1
6 Lacul fosilifor Seimenii Mari Constanța 1
7 Lacul Siutghiol Constanța 4
8 Lacul Techirghiol Constanța 6
9 Limanu – Herghelia Constanța 1
10 Marea Neagră Constanța 10
11 Marea Neagră, Corbu-Nuntași-Histria, Lacul Tașaul, Complex Razim-Sinoe Constanța 2
12 Pădurea Zăval Dolj 1
13 Parcul Național Domogled Mehedinți 2
14 Parcul Național Porțile de Fier Mehedinți 12
15 Parcul Natural Comana Giurgiu 3
16 Plaja Eforie Constanța 1
17 Platoul Mehedinți Mehedinți 2
18 Valea Oltului Inferior Olt, Teleorman 3
19 Vedea – Dunăre Giurgiu, Teleorman 2
20 Vitănești-Răsmirești Teleorman 1

În medie, în cadrul eșantionului, o unitate de cazare are 15,42 camere (deviație standard 14,38) și 33,77 de locuri (deviație standard 30,22). De asemenea, numărul mediu de angajați permanenți per unitate este de 8 persoane (deviație standard 11,2) iar numărul mediu de angajați sezonieri este de 3,66 persoane (deviație standard (8,58). Nici una dintre cele 57 de unități de cazare nu deține un certificat în ecoturism. Dintre cele 57 de unități de cazare, 59,6% (N=34) oferă și servicii de alimentație pe lângă serviciile de cazare. În medie, o unitate de cazare din eșantion primește 1672,74 de turiști anual (deviație standard 2125 persoane), dintre care în medie 79,7% sunt turiști români iar 20,1% sunt turiști străini. Media duratei medii de cazare raportate de respondenți este de 2,94 nopți (deviație standard 1,69).
Figura 4. Prezența materialelor informative despre rezervație sau despre activitățile din zonă la unitățile de cazare din eșantion

71.9% dintre respondenți au spus că au la unitatea pe care o dețin materiale informative despre rezervație sau despre activitățile din zonă (Figura 4).
Tabelul 6. Numărul unităților și limbile în care oferă materiale de informare
Limba materialelor de informare
Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent
Valid Limba română 8 14.0 14.0 14.0
Limba engleză 2 3.5 3.5 17.5
Limba română + Limba engleză 20 35.1 35.1 52.6
Română + Engleză + Franceză+ Italiană + Spaniolă + Germană 1 1.8 1.8 54.4
Română + Engleză + Franceză + Germană 1 1.8 1.8 56.1
Română + Engleză + Franceză+ Italiană + Germană 1 1.8 1.8 57.9
Română + Engleză + Germană 1 1.8 1.8 59.6
Română + Engleză + Franceză 3 5.3 5.3 64.9
Engleză + Germană 1 1.8 1.8 66.7
Română + Engleză + Cehă 1 1.8 1.8 68.4
Română + Italiană 1 1.8 1.8 70.2
Română + Engleză + Italiană 1 1.8 1.8 71.9
Nu se aplică 16 28.1 28.1 100.0
Total 57 100.0 100.0
52,6% din respondenți au declarat că materialele informative pe care le au la unitatea lor sunt redactate în limbile română și engleză.

Figura 5. Limbile în care au fost redactate materialele de informare din cadrul unităților de cazare din eșantion

4.2.1. Descriere unități cazare județul Mehedinți
În județul Mehedinți au fost aplicate 16 chestionare, repartiția fiind de 2 unități de cazare din proximitatea Parcului Național Domogled, 2 unități de cazare din proximitatea platoului Mehedinți și 12 unități de cazare din proximitatea Parcului Național Porțile de Fier. Astfel, 75% (N= 12) dintre unitățile de cazare eșantionate sunt în mediul rural iar 81,3%(N=13) sunt pensiuni. Cele 3 hoteluri din eșantion, din județul Mehedinți, se află toate în proximitatea Parcului Național Porțile de Fier.
În medie, unitățile au 9,69 camere (deviație standard 6,43) și 21,94 de locuri de cazare (deviație standard 15,25). Cea mai mica pensiune are 3 camere și 8 locuri iar cel mai mare hotel are 26 de camere și 56 de locuri. Nici una dintre unități nu are vreo certificare în ecoturism. Media numărului de angajați permanenți este 4,87 persoane (deviație standard 5,46) dintre care, în medie, 4,43 persoane sunt din aceeași localitate (deviație standard 5,64) rezultând că unitățile de cazare chestionate din județul Mehedinți tind să utilizeze aproape în totalitate capitalul uman din zonă pentru personalul stabil. Media angajaților sezonieri este 2,50 persoane (deviație standard 4,21) dintre care media angajaților sezonieri localnici este0,81 persoane (deviație standard 1,68), aceste unități angajând personal sezonier și din afara localităților unde operează. Un procent de 56,3% dintre unități (N=9) oferă și servicii de alimentație publică, în medie acestea aprovizionându-se cu materie primă locală în proporție de 14,44% din totalul materiei prime utilizate pentru alimentație (deviație standard 20%). 25% dintre unitățile chestionate din Mehedinți au declarat că nu utilizează deloc alimente locale, motivele fiind lipsa actelor pentru producătorii locali, implicit imposibilitatea emiterii unei facturi de către producătorul local. De asemenea, dintre 16 unități de cazare doar una a declarat că nu utilizeaza nici o procedură pentru a asigura un management prietenos față de mediu, 13% utilizând 3 proceduri distincte (consum redus de energie prin panouri fotovoltaice/panouri solare, colectarea selective a deșeurilor și acțiuni de reducere a consumul de apă sau energie electrică), 60% utilizează 2 proceduri (colectarea sectivă a deșeurilor și reducerea consumului) iar 27% au declarat că au o procedură care încurajează reducerea consumului de apă/ energie electrică.
Media numărului de turiști care se cazeaza în unitățile chestionate din județul Mehedinți este de 831,25 persoane/an (deviație standard 814,63). În medie, turiștii sunt în proporție de 88% români și 11,93% străini. Majoritatea unităților au raportat că luna august este luna cu cel mai mare flux de turiști (14 unități din 16), următoarea lună încărcată fiind septembrie (8 unități din 16). Cinci unități au menționat și luna iulie ca fiind o lună cu un flux ridicat de turiști iar 3 unități au indicat și luna iunie. În medie, un turist petrece 2,18 nopți la unitățile chestionate (deviație standard 0,51), 56% dintre unități (N=9) raportând durata medie de cazare de 2 nopți, 31% (N=5) au raportat 3 nopți iar 13% doar o noapte (N=2). A reieșit că cei mai frecvenți turiști sunt ori familii cu copii ori cupluri (50% dintre unitățile de cazare au indicat aceste profile ca fiind cele mai des întâlnite). Seniorii și grupurile de tineri sunt cele mai rar întâlnite profile, doar 2 unități indicând că sunt frecventate în mod regulat de seniori și doar una de către tineri.
56,3% dintre unități (N=9) se află chiar pe teritoriul unei rezervații naturale; cea mai îndepărtată unitate este la 30 de km de rezervația naturală. În ciuda acestui fapt, doar 2 unități din 16 susțin că au o colaborare cu administrația rezervației /ariei naturale pentru includerea vizitării rezervațiie în pachetele turistice oferite de către unitatea de cazare. Ambele sunt pensiuni. Toate unitățile au declarat că în zonă nu există riscuri meteorologice cu impact asupra accesului turiștilor. De asemenea, 81% dintre structuri au alte restaurante în proximitate, 62% au alte baruri în proximitate, 69% au cel puțin un magazin general în proximitate, doar 25% au magazine de suveniuri în proximitate, 50% au un centru de informare turistică în zonă și 25% au o bancă în zonă. Majoritatea structurilor (87,5%) au declarat că au materiale informative despre rezervația naturală sau despre ce activități pot fi întreprinse de către turiști în zonă în cadrul unității, disponibile pentru vizitatori. Toate aceste materiale sunt în limba română; ele mai pot fi regăsite în limba engleză (în 9 unități), în limba franceză (într-o unitate) și în limba cehă (intr-o unitate). Serviciile oferite de unități sunt următoarele:
• 93,8% (15 din 16) structuri oferă posibilitatea rezervării on-line;
• 62,5% (10 din 16) structuri oferă posibilitatea achiziționării unui pachet de cazare și mic dejun;
• 62,5% (10 din 16) structuri oferă posibilitatea achiziționării unui pachet de cazare și demi-pensiune;
• 62,5% (10 din 16) structuri oferă posibilitatea achiziționării unui pachet de cazare și pensiune completă;
• 100% oferă parcare gratuită;
• 93,8% (15 din 16) structuri oferă posibilitatea de accesare a internetului;
• 31,3% (5 din 11) oferă posibilitatea plății cu card bancar.
De asemenea, 87,5% dintre unități oferă și servicii conexe de petrecere a timpului liber. Cel mai des serviciu conex este posibilitatea închirierii bărcilor, 62,5% dintre structurile care oferă servicii conexe oferind acest serviciu. Alte servicii conexe oferite sunt închirierea și plimbările cu bicicleta (6 unități), drumeții (2 unități), fotbal, billiard, plimbări cu ATV, foc de tabără și pescuit sportiv (câte o unitate).
Figura 6. Tipul de servicii conexe de agrement și petrecere a timpului liber oferite la unitățile de cazare din eșantion

Un procent de 81% dintre unități oferă pachete special de sărbători și tot atâtea oferă pachete special pentru petrecerea Revelionului. 69% oferă pachete special pentru mini-vacante precum vacanța de 1 mai iar aproape toate (94%) oferă pachete promoționale cu reduceri de tip o noapte în plus de cazare gratuită. Doar 6 unități (37,5%) oferă posibilitatea organizării meselor festive și 4 (25%) oferă posibilitatea organizării momentelor artistice tradiționale.
Toate unitățile din eșantion utilizează mijloace de promovare on-line, 57% (9 din 16) având un website propriu, 75% (12 din 16) promovându-se pe rețele de socializare, 81% (13 din 16) promovându-se prin intermediul platformelor de informare turistică iar 69% (11 din 16) promovându-se prin intermediul platformelor de rezervări on-line. În cazul promovării clasice, 2 unități nu utilizează nici un mijloc de promovare înafara de cel on-line, 25% (4 din 16) se promovează prin panouri publicitare, 38% (6 din 16) se promovează prin indicatoare, 69% (11 din 16) se pormovează prin broșuri iar 63% (10 din 16) colaborează cu agenții de turism.

4.2.2. Descriere unități cazare județul Dolj
Pentru județul Dolj, în eșantion a fost cuprinsă o singură unitate de cazare (hotel), din mediul urban, aflată la 15 km de Pădurea Zăval. Hotelul are 13 camere și 15 locuri, nu are certificări în ecoturism, are 14 angajați permanenți dintre care 10 localnici și 2 angajați sezonieri (nici unul localnic). Unitatea oferă servicii de alimentație și se aprovizionează în proporție de 50% de la producători locali. În medie, anual hotelul primește 1500 de turiști (80% români, 20% din alte țări) iar durata medie de cazare este de o noapte. Respondentul a declarat că cel mai des întalnit profil al turiștilor este cel al turiștilor individuali.
Hotelul asigură un management prietenos față de mediu prin utilizarea panourilor fotovoltaice, colectarea selective a deșeurilor și incurajarea unui consum redus de apă/ energie electrică. Nu a fost identificat vreun risc meteorologic care ar îngreuna accesul turiștilor la unitatea de cazare. Mai mult, în proximitatea hotelului au fost identificate alte restaurante, baruri, magazine, centre de informare turistică și bănci, singura unitate absentă în zonă conform respondentului fiind un magazin de suveniruri. În hotel există materiale informative despre rezervație și/sau idei de activități în zonă, în limbile română, engleză și franceză. Hotelul oferă posibilitatea cazării on-line, a achiziționării unui pachet de cazare cu mic dejun (dar nu și cu demi-pensiune sau pensiune completă), parcare gratuită, acces la internet si posibilitatea efectuării plăților cu card bancar. În afara cazării hotelul nu oferă alte servicii de agreement și petrecere a timpului liber. Există promoții/ reduceri în extra-sezon și reduceri de tip “plătești 2 nopți și a 3a este gratuită” însă nu sunt oferite pachete special pentru petrecerea sărbătorilor sau a mini-vacanțelor. De asemenea, nu sunt oferite posibilitatea organizărilor meselor festive sau a momentelor artistice tradiționale. Unitatea de cazare se promovează online prin toate canalele cuprinse în chestionar (website propriu, rețele de socializare, platforme de informare turistică și platforme de rezervări on-line) dar și prin panouri publicitare, indicatoare și colaborări cu agenții de turism.

4.2.3. Descriere unități cazare județul Olt
Eșantionul cuprinde 3 unități de cazare din județul Olt. Toate sunt în mediul urban și au în proximitate rezervația Valea Oltului Inferior, la distanță de 2 km, 3 km, respectiv 20 de km. Toate 3 unitățile sunt hoteluri cu o medie a numărului de camere de 17,67 (deviație standard 4,72) și o medie a numărului de locuri de 38,67 (deviație standard 10,26). Nici una dintre unități nu deține certificări în ecoturism. Numărul angajaților permanenți variază între 3 și 20 de angajați (medie 13,66), toți angajații permanenți fiind localnici. Nici una dintre unități nu are angajați sezonieri. Toate 3 oferă și servicii de alimentație, doar unul dintre hoteluri utilizând produse locale în proporție de 80%; celelalte 2 hoteluri au declarat că nu se aprovizionează cu produse locale.
Două dintre hoteluri au declarat că au un număr mediu anual de 5000 de turiști iar al treilea hotel a declarat 1000 de turiști/an. Proporția turiștilor români variază între 50% și 95%, media fiind de 73,33%. Un hotel este nou și a declinat să răspundă la întrebarea “În ce lună/luni aveți cel mai mare flux de turiști?”, al doilea hotel a declarat luna septembrie ca fiind cea mai productivă iar al treilea hotel a declarat că cei mai mulți turiști sunt în lunile iunie, iulie și august. Așadar, chiar dacă toate 3 unitățile sunt hoteluri, sunt în mediul urban și se află în proximitatea aceleiași rezervații nu există un consens privind lunile de varf din punct de vedere al înnoptărilor. În medie, un turist înnoptează 3,66 nopți, iar cel mai des întâlnit tip de turist este cel individual (toate 3 hotelurile au indicat acest lucru). Fiecare hotel a declarat că utilizează o procedură pentru asigurarea unui management prietenos față de mediu: hotelul 1 colectează selective deșeurile, hotelul 2 încurajează reducerea consumului de apă/energie electrică iar hotelul 3 utilizează ambele metode. Nu există riscuri meteorologice care să îngreuneze accesul turiștilor la hoteluri.
În proximitatea celor 3 unități sunt restaurante, baruri. magazine, magazine de suveniruri (doar în proximitatea hotelurilor mai apropiate de rezervație) și bănci. Toate 3 unitățile au declarat că au în cadrul hotelului materiale informative despre rezervație și/sau activități posibile în zonă în limbile română (toate 3 hotelurile), engleză (2 din 3) și italiană (1 din 3). Toate 3 oferă posibilitatea cazării on-line și a achiziționării unui pachet de cazare cu mic dejun. Doar 2 oferă și pachete de cazare cu demi-pensiune sau pensiune completă. Toate oferă parcare gratuită, acces la internet și posibilitatea efectuării plății cu card.
Un singur hotel oferă servicii conexe de agreement și petrecere a timpului liber, mai exact fotbal, tenis și piscine. Două hoteluri din 3 aplică reduceri sau promoții în extrasezon, un singur hotel oferă pachete speciale de sărbători și pentru Revelion, toate 3 hoteluri oferă pachete promoționale de tip “stai 2 nopți și a 3a este gratis”, două hoteluri oferă posibilitatea organizării meselor festive și două oferă posibilitatea organizării momentelor artistice tradiționale.
Toate cele 3 hoteluri au declarat că pun la dispoziția turiștilor materiale informative despre rezervația naturală din proximitate sau despre activități posibile în zonă. Două hoteluri au materiale de informare în limbile română și engleză iar un hotel în română și italiană. Cu toate acestea nici unul dintre hoteluri nu colaborează cu administrația rezervației naturale protejate pentru a include in pachetele turistice vizitarea rezervației.
Toate 3 hoteluri utilizează mijloace de promovare on-line, și anume fiecare are un website propriu, două hoteluri se promovează și pe rețele de socializare, fiecare este prezent pe platforme de informare turistică și două se promovează prin intermediul platformelor de rezervări on-line. Totodată, doar un hotel din 3 se promovează prin indicatoare, doar unul din 3 se promovează prin panouri publicitare, 2 din 3 utilizează materiale informative pentru promovarea proprie și 2 din 3 colaborează cu agenții de turism.

4.2.4. Descriere unități cazare județul Călărași
Eșantionul cuprinde 3 unități de cazare în județul Călărași, toate 3 în mediul urban. Acestea sunt un hotel și 2 pensiuni. Hotelul este în proximitatea Canaralelor Dunării iar pensiunile în proximitatea rezervației Dunăre – Oltenița. Cele 2 pensiuni sunt la aproximativ 1 km de rezervație iar hotelul este la 10 km. Chiar dacă distanțele sunt mici nici una dintre unități nu colaborează cu administrația rezervației pentru dezvoltarea unor pachete turistice care să include și intrarea în rezervație. Hotelul are 16 camere (32 de locuri) iar pensiunile au 5 camere (12 locuri) respectiv 7 camere (14 locuri), media locurilor de cazare la nivelul eșantionului din județul Călărași fiind de 9,33 (deviație standard 5,85) și 19,33 de locuri (deviație standard 11,01). Nici una dintre unități nu deține vreun certificat în ecoturism. În medie, numărul de angajați permanenți este 12,33 (deviație standard 13,57). Toți angajații permanenți sunt localnici. Nici una dintre unități nu are angajați sezonieri.

În medie, unitățile cazează anual 1200 de turiști (deviație standard 700 de persoane), dintre care în medie 85% sunt români și 15% din alte țări (deviații standard 13,22). Hotelul are cel mai mic număr de turiști anual (700 persoane) dar cea mai mare proporție de turiști străini (30%). Lunile cu cel mai mare număr de turiști sunt iunie, iulie și august, două unități indicând toate 3 lunile ca având un flux crescut de turiști iar una din pensiuni indicând doar lunile iulie și august. O unitate a declarat că cei mai frecvenți turiști sunt familii cu copii pe când celelalte 2 au declarat că cei mai multe persoane pe care le cazează sunt turiști individuali. Toate 3 unitățile au declarat că nu există riscuri legate de fenomene meteorologice care să îngreuneze acesul turiștilor.
O unitate din cele 3 oferă și servicii de alimentație iar aceasta se aprovizionează cu alimente locale în proporție de 20%. Una dintre cele 3 unități a declarat că nu utilizează vreo procedură anume pentru a asigura un management prietenos față de mediu pe când celelalte 2 unități au declarat că asigură colectarea selectivă a deșeurilor și reducerea consumului de energie electrică/ apă. Nici una dintre unități nu a identificat vreun risc meteorologic care ar putea îngreuna accesul turiștilor la hotel, respectiv pensiune.
Toate cele 3 unități au declarat că au cel puțin un restaurant în proximitate iar pensiunile au și un bar, cel puțin un magazin, o bancă și alte unități de cazare în proximitate. De asemenea, doar una dintre pensiuni a declarat că în zonă pot fi găsite un centru de informare turistică și un magazin de suveniruri. Dintre cele 3 unități, hotelul și o pensiune au declarat că pun la dispoziția turiștilor materiale de informare cu privire la rezervația naturală sau la alte activități de recreere posibile în zonă. Pensiunea pune la dispoziție doar materiale în limba română iar hotelul atât în limba română cât și în limba engleză.
Când vine vorba de servicii, toate cele 3 unitățile de cazare au declarat că oferă posibilitatea rezervării on-line, a accesării internetului și parcare gratuită, Pe lângă acestea, hotelul și una dintre pensiuni oferă și pachete de cazare cu mic de dejun și plata cu cardul bancar. O singură pensiune oferă servicii conexe de agreement și petrecere a timpului liber, mai exact plimbări cu barca. Nici una dintre unități nu aplică reduceri la cazare în extra sezon, doar o singură pensiune oferind pachete pentru sărbători, mini vacanțe și reduceri de tip “plătești 2 nopți și stai 3”. Doar hotelul oferă un serviciu de organizare a meselor festive și nici una dintre cazări nu oferă posibilitatea organizării momentelor artistice tradiționale.
Toate cele 3 unități se promovează online cât și off-line astfel:
• toate 3 au website propriu;
• hotelul și una dintre pensiuni utilizează și rețele de socializare pt promovare;
• toate 3 sunt prezente pe platformele de informare turistică;
• toate 3 se promovează prin intermediul platformelor de rezervare on-line;
• una dintre pensiuni are panouri publicitare externe;
• toate 3 se promovează prin indicatoare;
• hotelul și una dintre pensiuni se promovează și prin materiale publicitare;
• o pensiune colaborează și cu agenții de turism.

4.2.5. Descriere unități cazare județul Giurgiu
În județul Giurgiu avem în eșantion 5 unități de cazare, 3 hoteluri și 2 pensiuni. Trei dintre ele sunt in localitatea Comana, la o distanță de 500 de metri de Parcul Natural Comana iar 2 dintre ele sunt în Giurgiu, la o distanță de 2, respectiv 3 km de Vedea – Dunăre. Două din 5 unități colaborează cu administrația rezervației în oferirea pachetelor de turism care includ și vizitarea rezervației, mai precis un hotel și o pensiune, ambele aflate langă Parcul Național Comana.
În medie, unitățile au 24 de camere (deviație standard 27) și 54 de locuri (deviație standard 61). Valorile extreme sunt reprezentate de un hotel cu 71 de camere și de o pensiune cu 5 camere. Nici una dintre unități nu deține certificări în ecoturism. În medie, acestea au 19,6 angajați permanenți (deviație standard 21,66), dintre care, in medie, 17 sunt localnici (deviație standard 16,91). De asemenea, un singur hotel a declarat că angajează forță de muncă sezonieră, având 50 de astfel de angajați, toți localnici.
O singură unitate nu oferă servicii de alimentație publică. Din cele care oferă, două nu utilizează deloc produse locale, una utilizează în proporție de 20% și una în proporție de 90%. Din cele 5 unități, 3 au refuzat să ofere informații despre numărul mediu de turiști anual care se cazează în unitate. Cele două unități care au furnizat aceste date au declarat că sunt vizitate de 250 de turiști/an, respectiv 10.000 de turiști/an. Proporția turiștilor români variază de la 20% la 90%, media fiind de 68% (deviație standard 27,74). În ceea ce privește cele mai aglomerate luni din punct de vedere al numărului de turiști, răspunsurile au fost foarte variate, ne-existând un consens general asupra unei luni cum s-a întamplat în cazul unităților din celelalte județe. Astfel, 2 unități au indicat iunie, iulie și august ca fiind perioadă de vârf, o unitate a indicat mai – septembrie și o unitate aprilie, mai, septembrie și octombrie.
Durata medie de cazare a unui turist variază între o noapte și 10 nopți, media fiind 3,6 nopți (deviație standard 3,64). Trei unități au indicat familiile cu copii ca fiind cel mai des întâlnit profil al turiștilor pe când celelalte 2 unități au declarat că turiștii individuali sunt cel mai des cazați la ei. Toate unitățile consideră că nu există riscuri meteorologice care să aibă vreun impact asupra accesului turiștilor.
Toate unitățile au declarat că utilizează proceduri de asigurare a unui management prietenos față de mediu:
• 3 unități au proceduri de reducere a consumului de apă/ energie electrică;
• pe langă reducerea consumului, o unitate colectează selective deșeurile;
• pe lângă cele menționate mai sus, o unitate utilizează panouri fotovoltaice.

Conform datelor colectate, în proximitatea unităților de cazare există:
• restaurante – în proximitatea a 4 din 5 unități;
• baruri – în proximitatea a 2 din 5 unități;
• magazine – în proximitatea tuturor unităților;
• centre de informare turistică – în proximitatea unei structuri din 5;
• alte unități de cazare – în proximitatea a 4 din 5 unități;
• bănci – în proximitatea a 2 din 5 unități.

Trei unități au declarat că pun la dispoziția turiștilor materiale informative despre rezervația naturală sau despre activități posibile în zonă; două unități au materialele în limbile română și engleză iar o unitate oferă materiale în limbile engelză și germană.
Serviciile oferite de unitățile de cazare sunt următoarele:
• rezervare on-line, parcare gratuită, acces internet și plată card – toate unitățile;
• cazare cu mic dejun/ demi-pensiune/ pensiune completă – 4 din 5 unități;
• servicii conexe de agrement și petrecere a timpului liber – 3 din 5 unități:
– activități tematice pentru copii și închiriere biciclete – o unitate;
– plimbări cu căruța/caleașca, plimbări cu barca și pescuit sportiv – o unitate;
– plimbări cu căruța/caleașca, plimbări cu barca, pescuit sportiv și închiriere biciclete – o unitate.
• reduceri/ promoții în extrasezon – toate unitățile;
• pachete speciale pentru sărbători – 4 din 5 unități;
• pachete cu reduceri de tip o noapte în plus de cazare gratuită – 4 din 5 unități;
• organizare mese festive – 3 din 5 unități;
• organizare momente artistice tradiționale – 2 din 5 unități.
Toate 5 unitățile se utilizează mijloace de promovare online:
• website propriu, prezență pe platforme de informare turistică și pe platforme de rezervări turistice – toate unitățile;
• promovare pe rețele de socializare – 3 din 5 unități;
Patru din 5 unități se promovează și prin modalități clasice:
• panouri publicitare – o unitate din 4;
• indicatoare – 2 unități din 4;
• materiale informative – toate 4;
• colaborare cu agenții de turism – 2 unități din 4.

4.2.6. Descriere unități cazare județul Teleorman
Din județul Teleorman am inclus în eșantion 2 unități de cazare: un hotel aflat în localitatea Suhaia (mediul rural), aflat la 4 km de Balta Suhaia și o pensiune din localitatea Vitănești (mediul rural), aflată la 2 km de Vitănești – Răsmirești. Nici una nu colaborează cu administrația rezervației. Fiind doar 2 unități le vom descrie pe rând.
Hotelul are 9 camere și 18 locuri. Nu deține certificat de ecoturism. Are 5 angajați permanenți, toți localnici; nu are angajați sezonieri. Oferă și servicii de alimentație publică însă nu se aprovizionează cu produse locale. Are un număr mediu anual de 1000 de turiști, dintre care 70% sunt români. Lunile cu fluxul cel mai ridicat de turiști sunt iulie și august. Durata medie de cazare este de 3 nopți iar cei mai des întâlniți turiști sunt cuplurile și grupurile organizate. Pentru a asigura un management prietenos față de mediu colectează selective deșeurile și are proceduri de reducere a consumului de apă/ energie electrică. În zonă există restaurante, și alte unități de cazare. Pune la dispoziția turiștilor materiale informative despre rezervație, respectiv alte activități recreative în zonă în limbile română, engleză și italiană. Oferă posibilitatea cazării on-line, a cazării cu mic dejun inclus, cu demi-pensiune și cu pensiune completă, parcare gratuită, acces la internet și posibilitatea plății cu card bancar. De asemenea, oferă turiștilor servicii de pescuit sportive, croaziere de Dunăre și observarea păsărilor. Aplică reduceri în extrasezon și oferă pachete special de sărbători, de mini-vacanțe, de reduceri de preț pentru mai multe nopți de cazare; oferă și posibilitatea organizării meselor festive. Se promovează on-line prin toate mijloacele incluse în chestionar și se promovează offline prin indicatoare, materiale promoționale și prin colaborarea cu agenții de turism.
Pensiunea are 12 camere și 26 locuri. Nu deține certificat de ecoturism. Are 2 angajați permanenți, toți localnici; nu are angajați sezonieri. Oferă și servicii de alimentație publică și se aprovizionează în proporție de 50% cu produse locale. Are un număr mediu anual de 4000 de turiști, dintre care 95% sunt români. Lunile cu fluxul cel mai ridicat de turiști sunt iulie, august și septembrie. Durata medie de cazare este de 2 nopți iar cei mai des întâlniți turiști sunt turiștii individuali. Pentru a asigura un management prietenos față de mediu are proceduri de reducere a consumului de apă/ energie electrică. În zonă există restaurante, baruri și alte unități de cazare. Nu pune la dispoziția turiștilor materiale informative despre rezervație, respectiv alte activități recreative în zonă. Oferă posibilitatea cazării on-line, a cazării cu mic dejun inclus, cu demi-pensiune și cu pensiune completă, parcare gratuită, acces la internet și posibilitatea plății cu card bancar. Nu oferă turiștilor alte servicii de agrement/recreative. Aplică reduceri în extrasezon și oferă pachete special de sărbători, de mini-vacanțe, de reduceri de preț pentru mai multe nopți de cazare; oferă și posibilitatea organizării meselor festive. Se promovează on-line prin toate mijloacele incluse în chestionar, mai puțin prin platforme de informare turistică. Se promovează offline prin indicatoare.

4.2.7. Descriere unități cazare județul Constanța
Din județul Constanța am avut 27 de unități de cazare în eșantion. Dintre acestea, 22 sunt situate în mediul urban și 5 în mediul rural. 10 unități sunt în proximitatea Mării Negre, 6 în proximitatea Lacului techirghiol, 4 în proximitatea lacului SiutGhiol, 2 în proximitatea Marea Neagră, Corbu – Nuntași – Histria, Lacul Tașaul, Complex Razim – Sinoe, una în proximitatea Costinești – 23 August, una în proximitatea Fântânița Murfatlar, una în proximitatea Lacului Fosilifor Seimenii Mari și una în proximitatea Limanu – Herghelia. Distanța dintre unitatea de cazare și rezervație variază între 0,05 km și 15 km, media fiind de 1,98 de km (deviație standard 3,6 km). Nici una dintre unități nu colaborează cu administrația rezervației în proximitatea căreia se află pentru dezvoltarea pachetelor turistice.
Sunt 11 hoteluri și 22 pensiuni. Numărul de camere variază între 4 și 60, media fiind 18,11 camere (deviație standard 16) iar numărul de locuri variază între 9 și 120 de locuri, media fiind 38,37 de locuri (deviație standard 31,73). Nici una dintre unități nu deține certificări de ecoturism.
Numărul angajaților permanenți variază între 0 și 50, media fiind de 6,85 angajați permanenți; media numărului de angajați permanenți localnici este 6,11 (deviație standard 8,21). Numărul angajaților sezonieri variază între 0 (11 cazuri) și 30 de persoane, media fiind 4,34 de angajați (deviație standard 7,60); media angajaților sezonieri localnici este 3,19 (deviație standard 4,98).
Un număr de 14 unități dintre cele 27 oferă și servicii de alimentație publică. Dintre acestea, 5 nu utilizează deloc alimente locale iar 8 se aprovizionează cu alimente locale în proporții care variază între 10% și 80% conform declarațiilor respondenților.
Numărul mediu anual de turiști variază între 200 și 4110 turiști, media fiind de 1333,04 turiști (deviație standard 1187,11); dintre aceștia, în medie, 76,85% sunt turiști români (deviație standard 17,91). Majoritatea unităților de cazare au indicat lunile iulie și august ca fiind lunile cu cel mai mare flux de turiști (96,2% dintre unități au menționat aceste 2 luni). Alte luni menționate au fost iunie, septembrie și mai. O singură unitate a declarat că există un flux ridicat de turiști în toată perioada mai – septembrie, 16 unități declarând între una și două luni pline iar 3 unități indicând perioadă de vârf cuprinsă din 3 luni de zile. Durata medie de cazare variază între 2 nopți de cazare (11 cazuri) și 7 nopți de cazare (2 cazuri), media fiind de 3,44 nopți de cazare (deviație standard 1,6). Respondenții au indicat cele mai des întalnite profile ale turiștilor astfel:
• familii cu copii – 18 unități din 27;
• cupluri – 9 unități din 27;
• grupuri de tineri – 2 unități din 27;
• grupuri organizate – 2 unități din 27;
• seniori – 5 unități din 27;
• turiști individuali – 13 unități din 27.

Dintre cele 27 de unități, una singură a declarat că nu are nici o procedură pentru a asigura un management prietenos față de mediu. Altfel, 64,6% dintre unitățile din județul Constanța chestionate (N=17) au 2 proceduri distincte pentru a asigura un management prietenos față de mediu: 16 utilizeaza proceduri pentru colectarea selective a deșeurilor și reducerea consumului de energie electrică/apă, respectiv o unitate utilizează panouri fotovoltaice și are procedură pentru reducerea consumului de apă/energie electrică. 26,9% utilizează o singură procedură: 4 colectează selectiv deșeurile și 3 au proceduri de reducere a consumului de apă/energie electrică. O singură unitate a declarat că are atât panouri fotovoltaice cât și proceduri pentru colectarea selective a deșeurilor și pentru reducerea consumului de apă/energie electrică. Alte instrumente indicate de respondenți în vederea asigurării unui management prietenos față de mediu sunt utilizarea centralei termice cu curent electric (N=1), panouri solare (N=6), crescătorie bio de pește (N=1).
Conform datelor colectate, în proximitatea unităților de cazare există:
• restaurante – în proximitatea a 24 din 27 unități;
• baruri – în proximitatea a 18 din 27 unități;
• magazine – în proximitatea a 23 din 27 unități;
• centre de informare turistică – în proximitatea a 8 din 27 unități;
• magazine de suveniruri – în proximitatea a 15 din 27 unități
• alte unități de cazare – în proximitatea a 26 din 27 unități;
• bănci – în proximitatea a 17 din 27 unități.

Din totalul respondenților din județ, 63% (N=17) au declarat că unitatea de cazare pune la dispoziția turiștilor materiale informative despre rezervația naturală din proximitate sau despre alte activități posibile în zonă. Toate materialele puse la dispoziție sunt în limba română, majoritatea fiind și în limba engleză (N=15). 5 unități pun la dispoziție materiale în mai mult de 2 limbi.

Serviciile oferite de unitățile de cazare sunt următoarele:
• rezervare on-line – 27 unități din 27;
• parcare gratuită – 22 unități din 27;
• acces internet – 27 unități din 27;
• plată cu card bancar – 16 unități din 27;
• cazare cu mic dejun – 19 unități din 27;
• cazare cu demi-pensiune – 9 unități din 27;
• pensiune completă – 8 unități din 27;
• servicii conexe de agrement și petrecere a timpului liber – 5 unități din 27
• plimbări cu barca;
• închiriere biciclete;
• ateliere/activități tematice pentru copii;
• plimbări cu căruță/caleașcă, plimbări cu barca, pescuit sportiv, hdrobiciclete, calorie și vânătoare;
• excursii în Bulgaria și la mânăstirile din Dobrogea.
• reduceri/ promoții în extrasezon – 23 unități din 27;
• pachete speciale pentru sărbători – 14 unități din 27;
• pachete speciale pentru mini-vacanțe (exemplu 1 Mai) – 21 de unități din 27;
• pachete cu reduceri de tip o noapte în plus de cazare gratuită – 22 unități din 27;
• organizare mese festive – 9 unități din 27;
• organizare momente artistice tradiționale – 4 unități din 27.

Toate cele 27 de unități de cazare utilizează mijloace de promovare online:
• website propriu – 20 unități din 27;
• prezență pe platforme de informare turistică – 20 unități din 27;
• prezență pe platforme de rezervări turistice – 27 unități din 27;
• promovare pe rețele de socializare 23 unități din 27.

19 din 27 unități se promovează și prin modalități clasice:
• panouri publicitare – 3 unități din 19;
• indicatoare – 4 unități din 19;
• materiale informative – 12 unități din 19;
• colaborare cu agenții de turism – 14 unități din 19.

4.2.8. Interpretarea rezultatelor
În primă fază am vrut să verificăm existența corelațiilor între numărul de camere/locuri din unitate, numărul de angajați, numărul mediu anual de turiști, durata medie de ședere a unui turist și totalul mijloacelor de promovare utilizate – grupate pe mijloace on-line și mijloace offline. Astfel, există o corelație pozitivă între numărul de camere al unei unități de cazare și durata medie de cazare, r=0,49, n = 57, p <0,1. Această corelație ar putea indica faptul ca turiștii tind să stea mai multe nopți în unitățile de cazare cu mai multe camere. În același timp, există o corelație pozitivă mai puternică între numărul de camere și numărul mediu de turiști care apelează la serviciile unității de cazare, r = 0,55, N=51, p<0,01 ceea ce indică o situație firească: unitățile de cazare cu mai multe camere tind să aibă mai mulți turiști decât unitățile de cazare cu mai puține camere. Acest lucru ar putea explica parțial și tendința de a petrece mai multe nopți la unitățile de cazare mai mari – cu cât există un flux mai mare de turiști cu atât diversitatea este mai mare, inclusiv în privința lungimii șederii, situație indicate și de corelația pozitivă între numărul mediu anual de turiști cazați și durata șederii (r=0,36, n=51, p<0,1). Numărul de angajați permanenți este slab corelat pozitiv cu numărul de locuri (r = 0,29, n = 57, p <0,5); singura corelație mai puternică a variabilei număr de angajați permanenți este cu numărul de angajați sezonieri. Aceste lipse de corelații indică faptul că nu există o legătură clară între cât de mare este o unitate și câti angajați are sau între câți turiști primește o unitate și numărul personalului. Numărul mediu anual de turiști care se cazează la unitatea de cazare este corelat pozitiv atât cu numărul mijloacelor de promovare online (o corelație mai slabă însă semnificativă –> r=0,28, n=51, p<0,5) cât și cu numărul mijloacelor de promovare offline utilizate de structură (r=0,41, n= 57, p<0,1), indicând faptul că unitățile care utilizează mai multe canale și modalități de promovare, în special mijloace clasice precum bannere, indicatoare, colaborare cu agenții de turism ș.a.md., tind să aibă mai mulți turiști anual decât unitățile care se promovează mai slab. Alte variabile din cele menționate mai sus nu sunt corelate semnificativ cu gradul de promovare utilizat. De asemenea, nici una dintre variabile nu este corelată semnificativ cu distanța față de rezervația naturală. Mai departe, am verificat dacă există o diferență semnificativă între unitățile de cazare care oferă servicii conexe de agrement și cele care nu oferă în privința numărului anual de turiști sau al duratei șederii turiștilor. Testul T a fost nesemnificativ în cazul numărului anual de turiști, ne-existând diferențe semnificative între unitățile care oferă servicii conexe și unitățile care nu oferă astfel de servicii. În același timp, în privința duratei de cazare testul T cu eșantioane independente a fost semnificativ pozitiv, în cazul unităților care oferă servicii conexe, durata medie de cazare este 2,44 (deviație standard 3,34) pe când în cazul unităților care nu oferă servicii conexe, durata medie de cazare este 3,34 (deviație standard 1,96), t (55)= - 2,05, p <0,5. Acest rezultat ar putea indica faptul că serviciile conexe pentru recreere oferite de o unitate nu au un impact asupra deciziei turiștilor de a se caza acolo sau de a sta mai multe nopți. Pentru aceleași variabile am refăcut testul T cu eșantioane independente între grupul de hoteluri și grupul de pensiuni. Testul este pozitiv pentru numărul de turiști care se cazează/an, hotelurile având în medie 2758,42 turiști/an (deviație standard 2977,81) față de pensiuni care au în medie 1028,12 turiști/an (deviație standard 991,73), t(49)=3,03, p<0,1. Acest rezultat este unul așteptat având în vedere că hotelurile au o capacitate de cazare mult mai mare decât pensiunile. În același timp, din totalul anual al turiștilor, hotelurile au în medie 71,95% turiști români (deviație standard 19,87) pe când pensiunile au în medie 84,9% turiști români (deviație standard 14,08), t(55)=-28, p<0,1, indicând faptul că turiștii străini tind să se cazeze mai mult la hotelurile din proximitatea rezervațiilor naturale decât la pensiuni. Acest fapt nu poate fi explicat în cadrul prezentei analize de către intensitatea promovării online și off-line realizată de unități întru-cât rezultatele testului T sunt nesemnificative în ceea ce privește numărul de mijloace de promovare utilizate între hoteluri și pensiuni. De asemenea, diferența este nesemnificativă în privința duratei șederii între hoteluri și pensiuni. În continuare am verificat dacă existența unui restaurant asociat unității de cazare ar putea avea un impact asupra numărului de turiști, duratei șederii, naționalității turiștilor sau mijloacelor de promovare utilizate. Rezultatele sunt următoarele: • există o diferență semnificativă între grupuri în ceea ce privește numărul de turiști anual, unitățile de cazare care oferă și servicii de alimentație având în medie 2216,45 turiști/an (deviație standard 2532,05) față de unitățile care nu oferă și servicii de alimentație care în medie au 830 de turiști/an (deviație standard 728,62), t(49)=2,37, p<0,5. • există o diferență semnificativă între grupuri în ceea ce privește procentul de turiști străini, unitățile de cazare care oferă și servicii de alimentație având în medie 24,67% din totalul turiștilor, turiști străini (deviație standard 17,24) față de unitățile de cazare care nu oferă servicii de alimentație publică care au în medie 13,56% turiști străini din total anual (deviație standard 16,52), t(55) = 2,43, p<0,5. • există o diferență semnificativă între grupuri în ceea ce privește utilizarea mijloacelor online de promovare, unitățile de cazare care oferă și servicii de alimentație publică utilizând în medie 3,44 mijloace de promovare on-line (deviație standard 0,74) față de unitățile de cazare care nu oferă și servicii de alimentație care utilizează în medie 2,69 mijloace de promovare on-line (deviație standard 1,01), t(55)=3,18, p<0,1. În concluzie, unitățile de cazare care oferă și servicii de alimentație publică tind să se promoveze mai puternic în mediul on-line, să cazeze mai mulți turiști și să atragă mai mulți turiști străini. 4.3. Rezultatele selecției ariilor naturale protejate În urma aplicării sistemului de scoring, cel mai mare scor înregistrat a fost 51, din maximul de 55, de către Parcul Natural Porțile de Fier și Parcul Natural Comana. Cel mai mic scor înregistrat a fost 17, din minimul de 17, de către Pajiştea halofilă Gighera, Pajiștea Gogosu – Ştefanel, Locul fosilifer Malovăţ (fără limite GIS), Locul fosilifer Pietrele Roșii (fără limite GIS), Pădurea Manafu și Rezervația Teșila. Cele 30 de arii naturale protejate care au obținut cel mai mare scor sunt listate în Tabelul 7, deasupra liniei punctate. Tabelul 7. Ariile naturale protejate selectate pentru rutele ecoturistice Ariile naturale protejate al căror teritoriu din zona de studiu reprezintă mai puțin de 1% din suprafața totală a ariei naturale respective, nu vor intra în rutele ecoturistice. Astfel, dintre aceste 30 de arii, au fost eliminate Nordul Gorjului de Vest, Parcul Natural Balta Mică a Brăilei și Podișul Nord-Dobrogean. De asemenea, ținând cont că aria naturală protejată Marea Neagră reprezintă lungul țărmului Mării Negre, această arie a fost eliminată din listă, pentru a putea face loc unor propuneri de arii situate de-a lungul țărmului, dar care au un specific mai bine definit: Delta Dunării (partea care se suprapune cu teritoriul județului Constanța), Cap Aurora, Costinești-23 August, Vama Veche-2 Mai, Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia și Zona Marină de la Capul Tuzla (care a ajuns între cele 30 de arii în urma eliminărilor). Cele 4 arii naturale protejate eliminate sunt înlocuite de următoarele 4 arii de sub linia punctată, cele care ocupă pozițiile 31, 32, 33 și 34, respectiv Zona Marină de la Capul Tuzla, Brațul Borcea, Brațul Măcin și Dunărea la Gârla Mare-Maglavit. Dintre aceastea 4, Brațul Măcin are mai puțin de 1% din suprafața sa totală inclusă în zona de studiu, fiind astfel eliminat și înlocuit de aria naturală protejată Vânju Mare. Cele 30 de arii naturale selectate sunt clasificate după regimul de management astfel: - 1 parc național: Parcul Național Domogled-Valea Cernei - 2 parcuri naturale: Parcul Natural Porțile de Fier, Parcul Natural Comana - 1 geoparc: Geoparcul Platoul Mehedinți - 1 rezervație a biosferei: Rezervația Biosferei Delta Dunării - 6 situri RAMSAR: Lacul Techirghiol, Blahnița, Brațul Borcea, Parcul Natural Comana, Parcul Natural Porțile de Fier, Confluența Olt-Dunăre - 17 situri de importanță comunitară: Delta Dunării, Cap Aurora, Costinesti - 23 August, Dunele marine de la Agigea, Vama Veche - 2 Mai, Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa, Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia, Coridorul Jiului, Ciuperceni – Desa, Canaralele Dunării, Fântânița Murfatlar, Valea Oltețului, Pădurea Hagieni - Cotul Văii, Pădurea și Valea Canaraua Fetii – Iortmac, Zona marină de la Capul Tuzla, Dunărea la Gârla Mare – Maglavit, Vânju Mare. - 9 arii de protecție avifaunistică: Lacul Techirghiol, Iezer Călărași, Pădurea Radomir, Lacul Siutghiol, Lacul Tașaul – Corbu, Blahnița, Confluența Olt – Dunăre, Cheile Dobrogei, Brațul Borcea. 4.4. Rutele ecoturistice propuse Rutele ecoturistice rezultate sunt următoarele: 1. Ruta principală Ciuperceni-Desa – Dunărea la Gârla Mare-Maglavit – Blahnița – Vânju Mare – Parcul Natural Porțile de Fier – Geoparcul Platoul Mehedinți – Parcul Național Domogled-Valea Cernei – Coridorul Jiului – Valea Oltețului – Pădurea Radomir – Confluența Olt-Dunăre – Parcul Natural Comana – Iezerul Călărași – Brațul Borcea –Canaralele Dunării – Pădurea și Valea Canaraua Fetii-Iortmac – Dumbrăveni-Valea Urluia-Lacul Vederoasa – Fântânița Murfatar – Cheile Dobrogei – Delta Dunării – Lacul Tașaul-Corbu – Lacul Siutghiol – Dunele marine de la Agigea – Lacul Techirghiol – Zona marină de la Capul Tuzla– Costinești-23 August – Cap Aurora – Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia – Pădurea Hagieni-Cotul Văii – Vama Veche-2 Mai. Începând de la vest și mergând către este, startul rutei este reprezentat de punctul de frontieră Calafat-Vidin de unde se poate accesa aria protejată Ciuperceni-Desa pe DN55A. Legătura cu Dunărea la Gârla Mare-Maglavit se face urmând E79 și apoi DN56A. În continuare, fie se urmează DN56C pentru a ajunge la Blahnița, fie se continuă drumul pe DN56A pentru a ajunge la Vânju Mare, iar apoi traseul se poate întoarce, din nou, spre Dunărea la Gârla Mare-Maglavit pentru a continua spre Blahnița, sau se poate face legătura direct pe DJ606. Spre Parcul Natural Porțile de Fier se urmează ruta DN56A, apoi E70, trecând prin Drobeta-Turnu Severin, mergând până spre Svinița. Se străbate, apoi, Geoparcul Platoul Mehedinți urmând DN67 de la Drobeta-Turnu Severin și apoi DJ670 trecând prin Isverna, Ponoarele și Baia de Aramă. Din Baia de Aramă se merge spre Parcul Național Domogled-Valea Cernei urmând DN67D prin Obârșia-Cloșani și Godeanu. De la Baia de Aramă urmează DJ671B și DN67A până la Strehaia, intrând apoi pe E70 și mergând de-a lungul Coridorului Jiului, trecând prin Filiași până la Craiova. De la Craiova se intră pe DN65 și se merge până la Balș în capătul nordic al Văii Oltețului. De la Valea Oltețului la Pădurea Radomir se poate ajunge fie revenind din Balș în Craiova și urmând DN6 până la Pădurea Radomir, trecând prin Grozăvești și Drăghiceni, fie intrând pe DN64 și trecând prin Caracal. De la Pădurea Radomir se poate intra din nou în Coridorul Jiului urmând dinspre Caracal înspre Leu DN 6, apoi DJ604 și DJ551A până la Bratovoiești. De acolo se merge de-a lungul Coridorului Jiului până la Bechet unde se poate face trecerea în Bulgaria la Oryahovo. Din Bechet se continuă drumul spre Confluența Olt-Dunăre urmând DN54A până la Corabia și DN54 până la Turnu Măgurele unde se poate face din nou conexiunea cu Bulgaria. De la Turnu Măgurele se poate ajunge la Parcul Natural Comana fie pe DN52 până la Alexandria, de acolo pe DN6 până la Stâlpu, iar de acolo pe DJ411 până la Comana, fie de-a lungul Dunării pe DN51A până la Zimnicea, apoi pe DN5C până la Giurgiu de unde se poate face conexiunea cu Bulgaria la Ruse. Din Giurgiu se continuă drumul de DN5 până la Uzunu de unde se intră pe DJ603 până la Comana. De la Comana se ajunge la Iezerul Călărași mergând spre Călărași pe A2 și apoi pe DN3 sau pe DJ412 până la Prundu, intrând pe DN41 până la Oltenița și continuând până la Călărași pe DN31 și DN3. De la Călărași se poate continua pe DN3B, de-a lungul Brațului Borcea până la Borcea, sau se poate traversa Dunărea pe la punctul de frontieră Călărași-Silistra. De la Silistra se poate intra înapoi în țară pe DN3 ajungând la Canaralele Dunării, Pădurea și Valea Canaraua Fetii-Iortmac și Dumbrăveni-Valea Urluia-Lacul Vederoasa trecând prin Adamclisi, apoi pe la Fântânița Murfatlar. Din Murfatlar se merge pe DN22C, DJ228, DN2A și DJ222 până în Cheile Dobrogei. Tot din Murfatlar se poate reintra în Canaralele Dunării pe la Cernavodă pe A2, continuând apoi pe DJ223, DJ224, DJ225 și DJ226. Din Cheile Dobrogei se merge spre Delta Dunării (partea situată pe teritoriul Constanței) pe DJ222 până la Grădina, DJ226B, DJ226A și DJ226 până la Istria și Sinoe. Din Istria se merge până la Lacul Tașaul-Corbu pe DJ226, trecând prin Corbu. Apoi drumul se continuă prin Năvădari, Mamaia-Sat, se intră pe E87 și se merge de-a lungul malului Lacului Siutghiol. În continuare, trecând prin Constanța se ajunge pe DN39 și DN39A la Dunele Marine de la Agigea. Continuând spre Eforie Nord pe DN39 se trece pe lângă Lacul Techirghiol, iar apoi, până la Mangalia drumul trece de-a lungul litoralului Mării Negre și, implicit, a ariilor naturale marine: Zona marină de la Capul Tuzla, Costinești-23 August, Cap Aurora și Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia. Între Mangalia și aria naturală Vama Veche-2Mai se desprinde drumul spre Pădurea Hagieni-Cotul Văii, trecând prin Albești și Cotu Văii. Apoi se revine în DN39 și se continuă drumul până la Vama Veche-2 Mai, unde se face trecerea în Bulgaria prin punctul de frontieră Vama Veche- Durankulak. Harta 1. Harta rutei ecoturistice principale 2. Ruta pentru birdwatching Ciuperceni-Desa – Dunărea la Gârla Mare-Maglavit – Blahnița – Parcul Natural Porțile de Fier – Parcul Național Domogled-Valea Cernei – Coridorul Jiului – Pădurea Radomir – Confluența Olt-Dunăre – Parcul Natural Comana – Iezerul Călărași – Brațul Borcea – Canaralele Dunării – Pădurea și Valea Canaraua Fetii-Iortmac – Dumbrăveni-Valea Urluia-Lacul Vederoasa– Cheile Dobrogei – Delta Dunării – Lacul Tașaul-Corbu – Lacul Siutghiol – Lacul Techirghiol – Pădurea Hagieni-Cotul Văii. Urmărind ariile incluse în ariile protejate principale prezente în ANEXA 5, rutei de birdwatching i-au fost atribuite mai multe arii. Aria Ciuperceni-Desa este inclusă în traseul de birdwatching datorită ariei naturale protejate incluse Calafat-Ciuperceni-Dunăre (Arie de protecție specială avifaunistică - ROSPA0013). Dunărea la Gârla Mare-Maglavit este inclusă în această rută datorită ariei naturale protejate incluse Maglavit (ROSPA0074). Parcul Natural Porțile de Fier este inclus datorită ariilor naturale protejate incluse Munții Almăjului-Locvei (ROSPA0080) și Cursul Dunării-Baziaș-Porțile de Fier (ROSPA0026). Parcul Național Domogled-Valea Cernei este inclus în acest traseu datorită sitului suprapus Domogled-Valea Cernei (ROSPA0035). Coridorul Jiului este inclus în această rută datorită celor trei arii de protecție specială avifaunistică incluse Confluența Jiu-Dunăre (ROSPA0023), Nisipurile de la Dăbuleni (ROSPA0135) și Bistreț (ROSPA0010). Pădurea și Valea Canaraua Fetii-Iortmac este inclusă în această rută datorită celor trei arii de protecție specială avifaunistică incluse Lacul Dunăreni (ROSPA0054), Lacul Oltina (ROSPA0056), Băneasa-Canaraua Fetii (ROSPA0008). Dumbrăveni-Valea Urluia-Lacul Vederoasa este inclusă datorită siturilor incluse Aliman-Adamclisi (ROSPA0001) și Balta Vederoasa (ROSPA0007). Aria protejată principală Canaralele Dunării este inclusă în această rută datorită celor două arii de protecție specială avifaunistică incluse Dunăre-Ostroave (ROSPA0039) și Canaralele de la Hârșova (ROSPA0017). Pădurea Hagieni-Cotul Văii este inclusă în această rută datorită ariei de protecție specială avifaunistică Pădurea Hagieni (ROSPA0094). Ruta de birdwatching urmărește aceleași drumuri ca ruta principală, cu câteva diferențe. Prima diferență este la Craiova, de unde nu se mai merge spre Valea Oltețului ci se continuă drumul pe DN6 până la Pădurea Radomir, înainte de Caracal. A doua diferență este că după Lacul Techirghiol drumul se continuă fără oprire până la Pădurea Hagieni-Cotul Văii, iar apoi se face conexiunea cu Bulgaria pe la Vama Veche, toate pe același traseu ca în ruta principală. Fiind observată o distanță mare între ariile naturale Confluența Olt-Dunăre și Parcul Natural Comana, propunem o alternativă atât pentru ruta principală, cât și pentru cea de birdwatching, și anume continuarea rutei în Bulgaria ieșind pe la Turnu Măgurele-Nikopol și reintrând în România pe la Giurgiu-Ruse. Harta 2. Harta rutei ecoturistice pentru birdwatching 3. Ruta pentru drumeții și aventură Ruta vestică: Parcul Natural Porțile de Fier – Geoparcul Platoul Mehedinți – Parcul Național Domogled-Valea Cernei. Ruta estică: Canaralele Dunării – Dumbrăveni-Valea Urluia-Lacul Vederoasa – Cheile Dobrogei – Pădurea Hagieni-Cotul Văii – Vama Veche-2 Mai. Ruta vestică este un circuit între Parcul Natural Porțile de Fier, Geoparcul Platoul Mehedinți și Parcul Național Domogled-Valea Cernei. Drumurile urmate sunt aceleași ca în ruta principală. Circuitul începe și se sfârșește la Drobeta-Turnu Severin. Legătura cu Bulgaria se face pe drumul care leagă Drobeta-Turnu Severin de Vidin, și anume DN56A. Ruta estică începe la punctul de frontieră Călărași-Silistra și încheindu-se în punctul de frontieră Vama Veche- Durankulak. Traseul urmărit parcurge DN3 de la Silistra până la Pietreni, treând prin Canaralele Dunării și Dumbrăveni-Valea Urluia-Lacul Vederoasa. De la Pietreni se merge pe DJ222 până la Cheile Dobrogei, apoi spre Pădurea Hagieni-Cotu Văii se merge de-a lungul litoralului pe DJ222, DN2A, A4, DN39, DJ391. De la Pădurea Hagieni-Cotu Văii se revine pe același drum, DJ391, până la Mangalia, apoi se urmează DN39 până la Vama Veche-2 Mai, prin Vama Veche făcându-se trecerea înapoi spre Bulgaria. Ariile protejate naturale principale incluse în ruta pentru drumeții și aventură au în comun oferirea posibilității de a practica drumeții, plimbări cu bicicleta, alpinism, scufundări, vizitarea peșterilor și a altor formațiuni speologice, geologice, geomorfologice, a peisajelor protejate. Harta 3. Harta rutei ecoturistice pentru drumeții și aventură ANEXA 1 I. Ghidul de interviu semi-structurat dedicat custozilor sau administratorilor ariilor naturale protejate CUSTODE - INTERVIU INDIVIDUAL (daca situl principal are situri incluse, operatorul de interviu trebuie sa aplice interviul pentru situl principal si pentru fiecare sit inclus separat) 1. Care sunt principalele măsuri de protecție și de management prevăzute în planul de management pentru speciile/ariile de interes ale rezervației? 2. Aveți intenția ca în următorul an să interveniți în vreun fel în managementul rezervației - să produceți schimbări la nivel de infrastructură, managementul speciilor? Care ar fi acelea? Dacă da, în cât timp estimați că vor fi finalizate investițiile? 3. Ce activități ecoturistice pot fi practicate în prezent în cadrul sitului? Ce alte activități ecoturistice ar putea fi practicate în cadrul sitului? (ex. Birdwatching, wildlife watching, drumeții, călărie, caving etc.) 4. Ce fel de infrastructură au/ar necesita aceste tipuri de activități ecoturistice? (ex. Puncte de observație, hrănitoare etc.) 5. Care sunt atracțiile principale pentru care vizitează turiștii situl? Dar zona? 6. Există ONG-uri sau alte organizații/instituții cu care ați colaborat în trecut? Care sunt acestea și care sunt proiectele (trecute sau în derulare)? 7. Ce parte din rezervație (subarie protejată sau ecosistem, specii protejate) considerați că ar putea fi inclusă într-un traseu ecoturistic european? Puteți delimita clar aria din punct de vedere geografic? 8. Sub incidența căror reglementări naționale și europene se află rezervația? 9. În ce măsură vă afectează legislația în vigoare? Există vreun impact negativ al legislației asupra dezvoltării zonei din punct de vedere turistic? II. Ghidul de interviu semi-structurat dedicat primarilor/ administrației primăriei sau responsabilului de mediu/turism/comunicare din cadrul autorităților locale GHID INTERVIU PRIMAR/ ADMINISTRAȚIA PRIMĂRIEI/ RESPONSABIL MEDIU/TURISM/COMUNICARE PRIMĂRIE 1. Cât de dezvoltat este turismul în localitate? (Vă rugăm să precizați/estimați numărul de unități de cazare care există la nivelul localității – numărul de unități de cazare de mici dimensiuni cu maxim 15 camere, numărul de restaurante, numărul de societăți comerciale cu obiect de activitate în serviciile de agrement) 1.1. Ce procent din structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare sunt unități de mici dimensiuni? (maximum 15 camere/spațiu de cazare) 2. Există operatori economici în localitate care implementează un sistem de bune practici în ecoturism? (ex. Eticheta ecologică europeană, sistemul Eco-Romania etc.) Aveți un plan care va determina realizarea unei structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare care să implementeze un sistem de bune practici în ecoturism (să dați voi startul unei rețele certificate cu Eticheta Ecologică europeană, Eco-România etc.? 3. Care sunt perioadele cu cei mai mulți turiști? Va rugăm să ne oferiți o estimare a numărului de turiști în aceste luni. 4. Aveți în plan derularea de activități/proiecte pentru dezvoltarea turismului în zonă? Dacă da, ce fel de proiecte/activități? Ce presupun ele și care este scopul lor? 5. În ce condiții se prezintă infrastructura de acces către siturile naturale? Aveți în plan proiecte concrete de reparare/dezvoltare a acestei infrastructuri? 6. Ce obstacole ar exista în realizarea acestor lucrări? 7. Ce alte proiecte de infrastructură pentru turism, respectiv rezerația naturală, au fost realizate în trecut și care este starea actuală a infrastructurii? 8. Care sunt sursele de poluare în zonă și ce probleme impun acestea? 9. A existat sau există inițiativa din partea autorităților locale de a informa localnicii despre bunele practici în ceea ce privește protecția mediului și a conduitei persoanelor care se află într-o rezervație naturală? (Au existat in trecut actiuni de ecologizare? Daca da, care a fost gradul de participare si rezultatele activitatii si cine a fost organizatorul acesteia/acestora?) 10. Ce fel de servicii medicale există în localitate? Câte spitale publice și clinici private există? Printre ele există și servicii de salvare/asistență medicală pentru turiști? 11. Există mijloace de transport în comun? Dar centre de închiriere biciclete? 12. Care este orarul și care sunt rutele acestor mijloace de transport în comun? (este vreun mijloc de transport până la rezervație?) 13. Considerați că infrastructura zonei favorizează dezvoltarea turismului în zonă? (localizare, drumuri, restaurante, baruri, magazine, magazine de suveniruri, centre de informare turistică, hoteluri, pensiuni etc.) 14. Există cel puțin o bancă (bancomant), o unitate de învățământ și un sistem de colectare a deșeurilor în localitate? (se aplică numai în cazul localităților rurale) 15. Există un risc ridicat de a se produce hazarde naturale în localitate care ar putea afecta activitățile turistice din zonă? (ex. inundații, vijelii, îngheț (polei), avalanșe, alunecări de teren, căderi de pietre etc.) 16. Există măsuri de precauție sau de avertizare pentru asemenea situații? 17. Primăria se ocupă de promovarea resurselor naturale din zonă, în special a rezervației? 18. Prin ce mijloace se realizează această promovare și în ce limbi este făcută? (panouri informative în localitate, centre de informare turistică, hărți, broșuri informative etc) 19. În ce măsură sprijiniți administrația rezervației pentru întreținerea și conservarea ariei protejate? (servicii gratuite, beneficii, colaborări etc.) 20. Intră vreuna dintre activitățile din cadrul rezervației în atribuțiile primăriei? 21. Dacă da, care și cum este/sunt realizat(ă)/(e)? 22. Sub incidența căror reglementări naționale și europene vă aflați în raport cu rezervația/aria naturală protejată? În ce măsură vă afectează legislația în vigoare cu privire la colaborarea dumneavoastră cu administrația rezervației? Există vreun impact negativ al legislației asupra dezvoltării zonei din punct de vedere turistic? Detaliați. III. Ghidul de interviu semi-structurat dedicat proprietarilor de restaurante GHID INTERVIU PROPRIETARI RESTAURANTE 1. Cât de des aveți turiști care vin la masă la restaurantul dvs.? De obicei sunt grupuri organizate sau turiști pe cont propriu? Povestiți-ne despre turiștii 2. Cât de departe se află unitatea dumneavoastră de rezervație? (km) 3. Ce capacitate de primire clienți are unitatea dumneavoastră? 4. Serviți feluri de mâncare tradiționale, specifice zonei? Care sunt surse/furnizorii pentru materia primă folosită? (ex. Branduri locale, producători locali etc.) 5. Dumneavoastră vă implicați în promovarea rezervației, a zonei, ca atracție naturală turistică? Dacă da, ce mijloace de promovare folosiți? (online: pagina web oficială, blog, facebook etc.; offline: flyere, afișe, publicații tipărite etc.) 5.1. Distribuiți în restaurant materiale informative/promoționale care includ rezervația naturală? 5.2. În ce limbi este realizată promovarea? 6. Colaborați cu administrația locală și/sau cea a rezervației și/sau alte afaceri locale pentru a crea pachete turistice? Dacă da, vă rugăm detaliați în ce constă acest parteneriat și cum sunt promovate pachetele/ofertele turistice. IV. Ghidul de interviu semi-structurat dedicat proprietarilor de unități de cazare GHID DE INTERVIU Hoteluri/Pensiuni 1. Care considerați că sunt cele mai importante atracții turistice ale zonei? Credeți că există alte obiective turistice în zonă preferate de turiști în detrimentul rezervației? 2. Credeți că este mare concurența în domeniul dvs. aici în zonă? (oferte de cazare) 3. Dumneavoastră vă implicați în promovarea rezervației/ariei naturale protejate ca atracție turistică? 4. Unitățile de cazare din această zonă sunt amenajate în stil modern, sau în stil tradițional? 4.1. Știți să existe în zonă unități de cazare axate pe stilul tradițional? 5. Oferiți vreun tip de servicii axate pe stilul tradițional? (de exemplu: feluri de mâncare tradiționale, fundal sonor cu muzică tradițională, ateliere de meșteșuguri etc.) 6. Întâmpinați probleme legate de serviciile publice locale care v-ar putea afecta activitatea economică (de exemplu: întreruperea apei curente sau a curentului electric, infrastructură defectuoasă, obstacole birocratice etc.? 7. Există perioade din an în care accesul în localitate este îngreunat datorită fenomenelor meteorologice? 7.1. Care este starea drumurilor de acces în localitate? 8. Sub incidența căror reglementări naționale și europene se află unitatea dvs.? 8.1. În ce măsură vă afectează legislația în vigoare? 8.2. Întâmpinați probleme birocratice? Detaliați. ANEXA 2 Fișă de observație Rezervația …………………………………… 1. Cea mai apropiată localitate este ……………………………., aflată la o distanța de …………………. km. 2. Cea mai apropiată gară este …………………………, aflată la o distanță de ……………………. km. 3. Localitatea din care se face accesul în rezervație este turistică: 0DA 0NU 4. Există unități de cazare în localitate? 0DA 0NU 5. În rezervație se poate ajunge cu: (bifați toate variantele corespunzătoare) mașina personală; 0transport în comun (autobuz); 0cu trenul; 0pe jos. 6. Drumurile de acces către rezervație sunt: (bifați varianta corespunzătoare) 0asfaltate; 0pietruite; 0de pământ. 7. Există panouri/indicatoare/afișe spre rezervație: 0DA 0NU 8. Accesul vizitatorilor în rezervație se face: 0contra cost; 0gratuit. 9. Prețul unui bilet de acces este ……………………………………….. și permite accesul pentru ……………….. ore/zile. 10. La accesul în rezervație, există panouri/afișe informative despre oferte speciale pentru: (bifați toate variantele corespunzătoare) 0copii 0elevi si studenti 0familii 0pensionari 0grupuri de personae 0Nu există panouri/afișe informative despre oferte speciale 11. La accesul în rezervație, există panouri informative în alte limbi decât româna: 0DA, în limba/limbile: ………………………………………………………………………………………………….. 0NU 12. Există un centru de informare turistică în apropierea rezervației? 0DA 0NU Observații:………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………. 13. Există materiale informative despre turismul responsabil sau sfaturi/reguli despre conduita turiștilor în rezervație? 0DA. Numai în limba română 0DA. În mai multe limbi 0NU. 14. Ce reguli sunt impuse pentru turiștii care vizitează rezervația? ……………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… 15. Cât de mulți turiști sunt la momentul observației în rezervație? 0până în 10 010-30 0peste 30 0niciunul 16. Ce activități practică turiștii prezenți la momentul observației în cadrul rezervației? ……………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… 17. Sunt deșeuri depozitate în locuri neamenajate? 0DA. 0NU 18. Există o rută turistică amenjată în cadrul rezervației? 0DA. 0NU 19. Care este starea coșurilor de gunoaie din rezervație? 0Sunt pline și există gunoaie aruncate și în jurul lor 0Sunt pline și NU există gunoaie aruncate în jurul lor 0Nu sunt pline, dar există gunoaie aruncate în jurul lor 0Nu sunt pline și NU există gunoaie aruncate în jurul lor 20. Există panouri informative despre rezervație/speciile sau ecosistemele protejate pe traseul turistic din rezervație? 0DA 0NU 21. Există un ghid care face tururi pentru turiști prin rezervație? 0DA 0NU 22. Dacă există un ghid, în ce limbi poate face aceste tururi? 0În limba română 0În limba română și în limba engleză 0În limba română și ……………………………………………………………………………………………… 23. Turiștii se abat de la rutele marcate în inetriorul rezervației? 0DA 0NU Vă rugăm notați impresiile dumneavoastră despre: • rezervație: ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… • fauna și flora: ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… • zona adiacentă rezervației/localitatea de acces ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… Data, Operator de teren, ANEXA 3 I. Chestionar dedicat custozilor/administratorilor ariilor naturale protejate CHESTIONAR NR. _______ Se completează o dată pentru situl natural protejat principal (snpp), iar apoi pentru fiecare sit natural protejat inclus (dacă este cazul). Acolo unde informațiile care necesită detaliere sunt aceleași ca pentru situl natural protejat principal se completează cu „idem snpp”. A. DATE DESPRE SIT: ECOSISTEME, HABITATE, SPECII DE PLANTE SI ANIMALE PROTEJATE 1. În ce categorie IUCN se încadrează situl? [se bifează varianta aleasă] I II III IV V VI 2. Care sunt principalele localități de acces în sit? __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ 3. Care sunt principalele specii de plante/animale sau ecosisteme ori peisaje (în funcție de specificul sitului) protejate în cadrul sitului? ● Specii de plante: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ● Specii de animale: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ● Ecosisteme: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ● Peisaje: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ 4. Câte specii există în sit care sunt pe cale de dispariție conform Listei Roșii IUCN? - . Tabelul 1. Categorii Lista Roșie IUCN revelante: specii vulnerabile VU, în pericol de dispariție EN, în pericol critic de dispariție CR. Nr. crt Categorie Lista Roșie Denumire specie Nr. exemplare in sit și daca este optim sau nu 5. Care dintre speciile de animale din rezervație pot fi cel mai ușor văzute de oameni? (care nu se retrag foarte rapid în prezența omului) __________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ B. DATE DESPRE ADMINISTRATOR 1. Care este tipul entității legale care administrează rezervația naturală? 0Persoană fizică 0Societate comercială 0Organizație non-guvernamentală 0Instituție publică 0Rezervația nu este atribuită în custodie 0Alt tip de instituție (vă rugăm precizați): _________________________________________ 2. NUMAI PENTRU ANPM SAU REZERVAȚIILE FĂRĂ CUSTODE. În cazul în care rezervația nu este atribuită în custodie, există inițiativa pentru desemnarea unui viitor custode/administrator? 0Da 0Nu 3. Care este perioada de timp pentru care ați fost desemnat custode al sitului natural protejat? __________________________________________________________________________ 4. Există un parteneriat recunoscut între administrația publică locală, administratorul ariei naturale protejate și unitățile private (cazare, restaurant etc.) pentru dezvoltarea turismului în zonă? 0Da 0Nu 5. În cazul în care există un astfel de parteneriat, este el reprezentat și implicat în procedura de reglementare din punct de vedere al protecției mediului (SEA*/EIA**) pentru planurile de investiții care pot avea un impact negativ asupra destinației? 0DA, vă rugăm detaliați: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ 0NU *SEA – Strategic Environmental Assessment (Evaluare strategică de mediu pentru planuri şi programme) **EIA – Environmental Impact Assessment (Evaluarea impactului asupra mediului) C. MANAGEMENTUL REZERVAȚIEI ȘI RESTRICȚII DE MEDIU 1. Planul de management este aprobat de către autoritatea competentă pentru protecția mediului? Dacă nu, atunci ce fel de management există? (cum se decide ce trebuie făcut pentru asigurarea protecției rezervației?) 0DA 0NU, detaliați: ___________________________________________________________________ 2. Ce restricții sunt impuse pentru accesul publicului în rezervație: 0Nu au voie să pășească în afara zonelor special amenajate; 0Nu este permis acces auto/moto; 0Nu este permis hrănitul animalelor/pasarilor; 0Nu este permisă camparea; 0Nu este permisă aprinderea focului deloc/în spații neamenajate; 0Alte restricții: ____________________________________________________________________ 3. Există un regulament de vizitare a rezervației? 0DA, unde este disponibil și în câte și în ce limbi straine? ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ 0NU 4. Restricțiile sunt aplicabile pentru toate siturile protejate incluse în rezervație? 0DA 0NU, vă rugăm detaliați: ____________________________________________________________________ 5. Există panouri, broșuri informative, materiale audio-video sau broșuri educative (cu privire la protecția mediului) și/sau plăci cu denumirile speciilor de plante (dacă este cazul)? 0DA, în câte limbi sunt disponibile aceste materiale informative și care sunt acestea: ____________________________________________________________________ 0NU 6. Proiectele de investiții care se realizează în zonă respectă planul de management al ariei protejate și reglementările în vigoare privind zonificarea funcțională, proiectarea, amplasarea, executarea construcțiilor și evaluarea asupra mediului? 0DA 0NU, vă rugăm detaliați: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ 7. Ați folosit vreodată surse finanțare naționale, europene sau de la alte organizații internaționale pentru dotarea (observatoare, alei, indicatoare turistice, panouri etc.) și întreținerea rezervației? 0DA, vă rugăm detaliați: ____________________________________________________________________ 0NU, vă rugăm detaliați: ____________________________________________________________________ 8. Angajații în cadrul rezervației sunt localnici? 0DA, în proporție de (%) ___________ 0NU. 9. Personalul responsabil de rezervație beneficiază de o informare și instruire periodică privind la practicile de dezvoltare durabilă a destinației și valorile naturale și socio-culturale ale zonei? 0DA 0NU D. ACCESIBILITATE 1. Există indicatoare de-a lungul căilor de acces spre sit? 0DA 0NU 2. Situl este accesibil prin mijloace de transport: 0Public (transport in comun); 0Privat (autoturism propriu, bicicletă etc.). 3. În localitatea din care se face accesul principal în rezervație sunt asigurate servicii publice minimale? ● Punct medical: 0DA 0NU ● Banca/bancomat: 0DA 0NU ● Unitate de învățământ: 0DA 0NU ● Sistem de colectare a deșeurilor: 0DA 0NU 4. Există un risc ridicat de a se produce hazarde naturale care ar putea împiedica accesul turiștilor în rezervație? (ex. inundații, vijelii, îngheț (polei), avalanșe, alunecări de teren, căderi de pietre etc.) 0DA, detaliați: ____________________________________________________________________ 0NU 5. Există măsuri de precauție sau de avertizare pentru asemenea situații? 0DA 0NU E. TURISM 1. Care este numărul mediu anual de turiști/vizitatori pe ultimii 3 ani? __________________________________________________________________________ 2. Care sunt lunile în care sunt cei mai mulți turiști? (perioade în care specificul rezervației este cel mai vizibil oamenilor) __________________________________________________________________________ 3. Cum a evoluat circulația turistică în ultimii 3 ani (în ce proporție?)? Care este cauza? __________________________________________________________________________ 4. Colaborați cu organizații publice și private care desfășoară activități turistice în arealul sitului? 0DA, detaliați: ____________________________________________________________________ 0NU 5. Există personal specializat care să ofere detalii turiștilor despre rezervație sau tururi ghidate? 0DA, în câte și ce limbi străine: ____________________________________________________________________ 0NU 6. Ce infrastructură există momentan în cadrul rezervației pentru facilitarea accesului publicului în perimetrul acesteia? 0Centru de informare; 0Centru de vizitare: 0Alei; 0Magazin de suverniruri; 0Parcare; 0Altele: ___________________________________________________________________ 7. Există servicii de tip birdwatching? (acolo unde este cazul) 0DA 0NU 8. Există un departament/persoană care se ocupă de promovarea rezervației ca destinație turistică/ecoturistică? 0DA, în ce fel este realizată promovarea și ce informații promovați: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ 0NU 9. Accesul în rezervație se face: 0Gratuit; 0Contra cost. Taxa poate fi plătită și online? ____________________________________________________________________ 10. Exista oferte speciale de tipul: 0Abonament/permis; 0Reduceri pentru elevi/studenți; 0Reduceri pentru pensionari; 0Reduceri pentru grupuri; 0Altele: ____________________________________________________________________ 11. Există servicii turistice destinate persoanelor cu nevoi speciale (dizabilități locomotorii)? Dar infrastructură dedicată lor? 0DA, detaliati: ____________________________________________________________________ 0NU 12. Există trasee marcate generale, tematice, educative în rezervație, sau semnalizari pentru zonele de interes? ● Trasee marcate generale: 0DA 0NU ● Trasee tematice: 0DA 0NU ● Trasee educative: 0DA 0NU ● Zone de interes semnalizate: 0DA 0NU 13. Ați aplicat vreodată un sondaj de opinie pentru turiștii care vizitează rezervația? Ce rezultate ați obținut? Există implementată altă metodă de evaluare a satisfacției vizitatorilor? 0DA, detaliati: __________________________________________________________________ 0NU 0Alta metoda, detaliati: ___________________________________________________________ F. POSIBILITĂȚI DE CAZARE ȘI SERVICII TURISTICE ÎN ZONĂ 1. Există structuri de primire turistică în zonă având funcțiuni de cazare a căror capacitate totală: (aproximați, vă rugăm, și numărul de unități de fiecare tip) 0Hoteluri (minimum 100 de locuri): _____________________________ 0Pensiuni (maximum 15 camere/unitate de cazare): _______________ 0Camere de oaspeți aparținând localnicilor; ______________________ 0Structuri de primire turistică cu funcțiuni de alimentație: ____________ 2. Există servicii de salvare/asistență medicală pentru turiști specifice destinației, conforme cu legislația în vigoare? 0DA 0NU G. POSIBILITĂȚI DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER 1. Se organizează festivaluri, evenimente culturale, sportive sau profesional-științifice în zonă? 0DA, detaliați: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ 0NU 2. Există trasee cicloturistice în cadrul sitului sau în împrejurimi: 0DA; 0NU. 3. Există în zonă operatori economici care oferă servicii specializate și produse turistice? 0DA, detaliați: ____________________________________________________________________ 0NU. II. Chestionar dedicat proprietarilor de structuri de primire turistică cu funcționalitate de cazare CHESTIONAR NR. _______ A. Date despre structura de primire turistică 1. Care este capacitatea de cazare a structurii dvs. de primire turistică? Număr de camere: ______ Număr de locuri: ________ 2. Structura dumneavoastră de primire turistică deține certificat în ecoturism? 0DA 0NU 3. Vă rugăm precizați: Numărul de angajați permanenți: _________, dintre care _______ localnici. Numărul de angajați sezonieri: ___________, dintre care _______ localnici. 4. Structura de primire turistică dispune și de servicii de alimentație? (notă pt operator: dacă da, atunci se aplică și interviul pentru restaurante) 0DA 0NU (se trece direct la întrebarea 6) 5. În ce proporție vă aprovizionați cu produse alimentare de la producători locali? (procente) _______%. Detaliați: _____________________________________________________ ______________________________________________________________________ 0Nu se aplică 6. Care este numărul mediu anual de turiști care vizitează structura dvs. de primire turistică? ____________________________________________________________________________ 7. Care este proporția turiști români-străini? (procente) ____________________________________________________________________________ 8. Care sunt lunile în care înregistrați cel mai mare număr de turiști? ____________________________________________________________________________ 9. Care este durata medie de cazare per turist? Număr de înnoptări: __________________________ 10. Care este profilul cel mai des întâlnit al turiștilor din cadrul structurii dvs. de primire turistică: 0Familii cu copii; 0Cupluri; 0Grupuri de tineri; 0Grupuri organizate. 0Seniori 0Turiști individuali 11. Cât de departe se află structura dvs. de primire turistică de rezervație/aria naturală protejată? (km) ____________________________________________________________________________ 12. În desfășurarea activității dvs economice, aveți în vedere un management responsabil față de mediu? De pildă, folosiți: 0Panouri fotovoltaice; 0Colectarea selectivă a deșeurilor; 0Compost; 0Producție de bio-energie; 0Reducerea consumului de apă sau a energiei; 0Altele, detaliati: ______________________________________________________________________ 13. Există un risc ridicat de a se produce fenomene meteorologice care îngreunează accesul turiștilor în localitate, respectiv la structura de primire turistică și rezervație? 0DA, vă rugăm detaliați: _________________________________________________ ______________________________________________________________________ 0NU 14. Care dintre următoarele unități există în proximitatea structurii dvs. de primire turistică? 0Restaurante 0Baruri 0Magazine 0Magazine de suveniruri 0Centre de informare turistică 0Alte hoteluri, pensiuni 0Bănci 0Altele, vă rugăm menționați: _____________________________________________ 15. Aveți în camere/la recepție materiale informative despre rezervație sau despre ce ar putea face un turist în zonă? În ce limbă sunt aceste materiale? 0DA, în limbile: ________________________________________________________ _____________________________________________________________________ 0NU B. Ofertă servicii 1. În cadrul structurii dvs. de primire turistică, turiștii pot beneficia de: 0Rezervare online; 0Cazare și mic-dejun; 0Cazare și demi-pensiune; 0Cazare și pensiune completă; 0Parcare gratuită; 0Internet; 0Plata cu cardul; 0Altele, detaliați: _______________________________________________________ ______________________________________________________________________ 2. Structura de primire turistică oferă și servicii conexe de agrement și petrecere a timpului liber, de tipul: 0Plimbări cu căruța/caleașca; 0Plimbări cu barca; 0Ateliere/activități tematice pentru copii; 0Ateliere/activități tematice pentru adulți; 0Ateliere/activități tematice pentru familii (copii și adulți); 0Pescuit sportiv; 0Terenuri sportive, vă rugăm detaliați: ______________________________________ 0Altele, detaliați: _______________________________________________________ ______________________________________________________________________ 0Nu oferim servicii conexe. 3. Aplicati reduceri de prețuri/promoții în extra-sezon? 0DA; 0NU. 4. Oferiți turiștilor: 0Pachete speciale de sărbători (Paște, Crăciun); 0Pachete speciale de Revelion; 0Pachete speciale mini-vacanțe (ex. 1 Mai); 0Pachete promoționale (de tip: „plătești 6 nopți și stai 7”, promoții pentru grupuri de peste 10 persoane), detaliați: ______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ 0Mese festive; 0Momente artistice tradiționale (grup vocal-instrumental, reprezentații ansamblu folcloric etc.); 0Alte oferte, detaliați: ______________________________________________________________________ 5. Colaborați cu administrația rezervației/ariei naturale protejare pentru oferirea unor pachete turistice care includ și vizitarea rezervației: 0DA; 0NU. C. Mijloace de promovare 1. Ce mijloace de promovare online a structurii de primire turistică folosiți: 0Site propriu; 0Conturi social media (ex.: Facebook); 0Cont pe platforme de informare turistică (ex. Turistinfo.ro, cazarelapensiune.ro; Infoturist.ro etc.); 0Cont pe platforme de rezervări online (ex. Booking.com, trivago.com); 0Altele, detaliați: ______________________________________________________________________ 0Nu ne promovăm online. 2. Ce mijloace de promovare offline folosiți: 0Panouri publicitare, detaliați: _____________________________________________ ______________________________________________________________________ 0Indicatoare, detaliați: ___________________________________________________ ______________________________________________________________________ 0Brosuri informative, detaliați: _____________________________________________ ______________________________________________________________________ 0Colaborare cu agenții de turism: __________________________________________ ______________________________________________________________________ ANEXA 4 MANUAL DE INSTRUCȚIUNI PENTRU OPERATORII DE TEREN În vederea culegerii datelor de teren, fiecărui operator de teren i se vor pune la dispoziție: • Prezentul Manual de Instrucțiuni pentru Operatorii de Teren; • Câte un exemplar propriu din fiecare cele 4 ghiduri de interviu, pe suport hârtie; • Câte un exemplar propriu din fiecare cele 2 chestionare, pe suport hârtie; • Câte un exemplar de chestionar/respondent, plus alte 3 chestionare de rezervă, pe suport hârtie; • Un reportofon și o pereche de baterii de rezervă; • Un aparat de fotografiat; • Un desfășurător de interviuri, pe suport hârtie. De asemenea, operatorilor de teren li se vor comunica datele de contact (telefon, email) ale membrilor permanenți ale echipei de cercetare cu care se vor afla în legătură și pe care îi vor contacta în vederea soluționării unor posibile neclarități sau dificultăți ce pot apărea în procesul de culegere a datelor. 1. Instrucțiuni pentru efectuarea interviurilor individuale persona (față în față) Înainte de interviu, operatorul trebuie să se asigure că a înțeles pe deplin întrebările pe care urmează să le pună. În cazul în care există neclarități, va trebui să formuleze un mail în care să detalieze întrebările pe care nu le înțelege și să îl trimită la adresa: office@gruparte.ro. La interviu, operatorul trebuie să aibă: un reportofon și baterii de rezervă, ghidul de interviu, un pix, un carnet și ghidul de observație. Pentru început, operatorul de interviu va oferi informații privind scopul discuției și va mulțumi persoanei pentru participare. Interviurile individuale trebuie să se desfășoare doar între operator și intervievat, fără altă terță persoană care să fie de față. Se va comunica intervievatului că discuția trebuie înregistrată, pentru a putea transmite informațiile către echipa care scrie studiul. Înregistrarea va începe odată ce respondentul/respondenta și-a dat acordul pentru a fi înregistrat(ă). În general, un punct (o cifră) din ghid corespunde unei teme de discuție. Prima întrebare este principala și cea mai importantă, iar după ce este pusă această întrebare, se lasă timp persoanei intervievate să răspundă. Următoarele întrebari trebuie puse pentru a cere clarificări, în cazul în care respondentul nu oferă informațiile respective în răspunsul inițial. Trebuie evitată citirea tuturor întrebărilor de la un punct și apoi așteptarea unui singur răspuns sintetic. În măsura în care operatorul de interviu observă că respondentului nu îi este clar înțelesul întrebării, îi va oferi acestuia explicații suplimentare, cum consideră de cuviință ca e mai inteligibil pentru intervievat. De asemenea, în funcție de context, operatorul poate reformula unele întrebări atunci când consideră că au fost folosite cuvinte prea tehnice sau abstracte care ar îngreuna înțelegerea. 2. Instrucțiuni pentru efectuarea interviurilor telefonice Înainte de interviu, operatorul trebuie să se asigure că a înțeles pe deplin întrebările pe care urmează să le pună. În cazul în care există neclarități, va trebui să formuleze un mail în care să detalieze întrebările pe care nu le înțelege și să îl trimită la adresa: office@gruparte.ro. La interviu, operatorul trebuie să aibă: un reportofon și baterii de rezervă, ghidul de interviu, un pix, un carnet și un telefon. Acesta va contacta intervievatii telefonic, la numerele indicate de catre echipa de cercetare. Înregistrarea interviului se va face printr-una din urmatoarele metode: 1. Redarea convorbirii telefonice pe funcția ”Speaker” și înregistrarea pe reportofon – se va acorda deosebită grijă plasării reportofonului în apropierea telefonului, astfel încât să capteze vocea intervievatului la o calitate și sonor satisfăcătoare; 2. Înregistrarea cu funcția dedicată a telefonului sau cu ajutorul unei aplicații de înregistrare a convorbirilor telefonice. Pentru început, operatorul de interviu va oferi informații privind scopul discuției și va mulțumi persoanei pentru participare. Respondentul va fi informat cu privire la scopul și obiectivele cercetării, instituția sub egida căreia se face cercetarea și protecția datelor personale. Se va comunica intervievatului că discuția trebuie înregistrată, pentru a putea transmite informațiile către echipa care scrie studiul. Înregistrarea va începe odată ce respondentul/respondenta și-a dat acordul pentru a fi înregistrat(ă). În general, un punct (o cifră) din ghid corespunde unei teme de discuție. Prima întrebare este principala și cea mai importantă, iar după ce este pusă această întrebare, se lasă timp persoanei intervievate să răspundă. Următoarele întrebari trebuie puse pentru a cere clarificări, în cazul în care respondentul nu oferă informațiile respective în răspunsul inițial. Trebuie evitată citirea tuturor întrebărilor de la un punct și apoi așteptarea unui singur răspuns sintetic. În măsura în care operatorul de interviu observă că respondentului nu îi este clar înțelesul întrebării, îi va oferi acestuia explicații suplimentare, cum consideră de cuviință ca e mai inteligibil pentru intervievat. De asemenea, în funcție de context, operatorul poate reformula unele întrebări atunci când consideră că au fost folosite cuvinte prea tehnice sau abstracte care ar îngreuna înțelegerea. 3. Instrucțiuni pentru completarea chestionarelor Chestionarul va fi completat de către operator. Pentru început, operatorul de interviu va oferi informații privind scopul discuției și va mulțumi persoanei pentru participare. Respondentul va fi informat cu privire la scopul și obiectivele cercetării, instituția sub egida căreia se face cercetarea și protecția datelor personale. Fiecare întrebare va fi citită respondentului de către operator, care va completa varianta/variantele corespunzătoare răspunsului primit din partea respondentului. Pentru întrebările cu mai multe variante de răspuns, se bifează/încercuiește varianta corespunzătoare răspunsului primit. Oferiți lămuriri suplimentare și explicații dacă este cazul și dacă vi se pare că respondenții au nevoie de clarificarea unor termeni/întrebări. 4. Instrucțiuni pentru completarea fișelor de observație Fișele de observație vor fi completate de către operatori în urma deplasării la fața locului în interiorul ariilor protejate studiate. Se va completa câte o fișă de observație pentru fiecare arie naturală protejată vizitată, imprimata pe suport hârtie, conform indicațiilor. 5. Instrucțiuni pentru documentarea foto/video a siturilor naturale Documentarea foto-video va fi realizată de către operatori în urma deplasării la fața locului, în interiorul ariilor protejate studiate. Aparatura specifică de înregistrare va fi înmânată de către membrii echipei de cercetare, înainte de deplasarea pe teren. În cadrul fiecărei arii naturale protejate vizitate se vor realiza minim 10 fotografii care vor surprinde cel puțin: • Principalul punct de acces în sit și imagini relevante cu infrastructura/starea drumului de acces; • Panourile și/sau afișele informative, destinate vizitatorilor, din punctul de acces în sit (orar de vizitare, tarife și reduceri/oferte speciale, alte detalii relevante); • Centre de informare sau vizitare, dacă există; • Trasee marcate, dacă există. Întrebarea Descriere A1 Se încercuiește varianta aleasă. A2 Se scriu numele tuturor localităților de acces în sit comunicate de respondent. A3 Se scriu numele tuturor speciilor comunicate de respondent. A4 Se completază tabelul astfel: în coloana „Categorie Lista Roșie” se va nota tipul speciei (VU, EN sau CR), în coloana „Denumire specie” se notează numele speciei, în coloana „Nr.exemplare în sit și dacă este optim sau nu” se vor nota numărul comunicat de respondent și O (pentru „e optim”), NO- (pentru „este sub numărul optim”) sau NO+ (pentru „este peste numărul optim”). A5 Se scriu numele tuturor speciilor comunicate de respondent. B1 Se bifează varianta aleasă. B2 Numai pentru chestionare aplicate ANPM. Se bifează varianta aleasă. B3 Se notează perioada de timp în luni și/sau ani sau „nedeterminat”, dacă este cazul. B4 Se bifează varianta aleasă. B5 Se bifează varianta aleasă. Dacă respondentul oferă un răspuns afirmativ, acesta va fi rugat să detalieze în ce mod este parteneriatul reprezentat/implicat și se va nota răspunsul primit. C1 Se bifează varianta aleasă. Dacă respondentul oferă un răspuns negativ, acesta va fi întrebat dacă există alt tip de management și care e acesta, și se va nota răspunsul primit. C2 Se bifează toate variantele corespunzătoare. La varianta „Alte restricții” respondentul va fi întrebat dacă există și alte restricții în afara celor menționate, și se va nota răspunsul primit. C3 Se bifează varianta aleasă. Dacă respondentul oferă un răspuns afirmativ, aceasta va fi întrebat unde este afișat regulamentul – se vor nota toate locurile în care regulamentul este vizibil vizitatorilor, în câte limbi străine – se va nota numărul de limbi străine, și care sunt acestea – se vor nota toate limbile străine în care este disponibil regulamentul. C4 Se bifează varianta aleasă. Dacă respondentul oferă un răspuns negativ, aceasta va fi întrebat care sunt zonele în care nu se aplică restricțiile, și se va nota răspunsul primit. C5 Se bifează varianta aleasă. Dacă respondentul oferă un răspuns afirmativ, aceasta va fi întrebat în câte limbi străine sunt traduse panourile, broșurile etc. – se va nota numărul de limbi străine, și care sunt acestea – se vor nota toate limbile străine în care este disponibil regulamentul. C6 Se bifează varianta aleasă. Dacă respondentul oferă un răspuns negativ, acesta va fi întrebat care sunt motivele pentru care proiectele nu respectă planul de management, și se va nota răspunsul primit. 6. Instrucțiuni completare chestionar pentru custozi/administratori de rezervație C7 Se bifează varianta aleasă. Dacă respondentul oferă un răspuns pozitiv, aceasta va fi întrebat care sunt acele surse, și se va nota răspunsul primit. Dacă respondentul oferă un răspuns negativ, aceasta va fi întrebat care este motivul principal pentru care nu au fost folosite vreodată surse de finanțare nerambursabile, și se va nota răspunsul primit. C8 Se bifează varianta aleasă. Dacă respondentul oferă un răspuns afirmativ, aceasta va fi rugat să aproximeze proporția angajaților localnici și se va nota răspunsul primit în procente. C9 Se bifează varianta aleasă. D1 Se bifează varianta aleasă. D2 Se bifează toate variantele corespunzătoare. D3 Se bifează varianta aleasă pentru fiecare item. D4 Se bifează varianta aleasă. Dacă respondentul oferă un răspuns afirmativ, aceasta va fi întrebat ce tip de dezastre se pot produce, și se va nota răspunsul primit. D5 Se bifează varianta aleasă. E1 Se notează numărul mediu al vizitatorilor în decursul unui an calendaristic. E2 Se notează lunile în care se înregistrează un număr crescut de vizitatori. E3 Se notează răspunsul primit incluzând și procentajul. Respondentul va fi întrebat care crede că este cauza (pentru care a crescut/nu a crescut numărul de turiști) și se va nota răspunsul primit. E4 Se bifează varianta aleasă. Dacă respondentul oferă un răspuns afirmativ, aceasta va fi întrebat cu ce tip de operatori colaborează, și se va nota răspunsul primit. E5 Se bifează varianta aleasă. Dacă respondentul oferă un răspuns afirmativ, se va nota numărul de limbi străine, și care sunt aceste limbi străine. E6 Se bifează toate variantele corespunzătoare. La varianta „Altele” respondentul va fi întrebat dacă există și alt tip de infrastructură turistică în afara celor menționate și care e acesta, și se va nota răspunsul primit. E7 Se bifează varianta aleasă. E8 Se bifează varianta aleasă. Dacă respondentul oferă un răspuns afirmativ, aceasta va fi întrebat cum se realizează promovarea, și se va nota răspunsul ales. E9 Se bifează varianta aleasă. Dacă respondentul alege varianta contra cost, aceasta va fi întrebat care sunt modalitățile de plată a taxei, și se va nota răspunsul primit. E10 Se bifează toate variantele corespunzătoare. La varianta „Altele” respondentul va fi întrebat dacă există și alte tipuri de promoții/oferte pentru vizitatori și care sunt acestea, și se va nota răspunsul primit. E11 Se bifează varianta aleasă. Dacă respondentul oferă un răspuns afirmativ, aceasta va fi întrebat de fel de servicii turistice și/sau infrastructură există, și se va nota răspunsul primit. E12 Se bifează varianta aleasă pentru fiecare item. E13 Se bifează varianta aleasă. Dacă respondentul oferă un răspuns pozitiv, aceasta va fi întrebat care au fost rezultatele, și se va nota răspunsul primit. Dacă respondentul oferă un răspuns negativ, aceasta va fi întrebat dacă există alte metode de evaluare și care sunt acestea, și se va nota răspunsul primit. Dacă nu există nicio metodă de evaluare, respondentul va bifa căsuța corespunzătoare. F1 Se bifează toate variantele corespunzătoare, și se notează care este numărul de unități de fiecare tip. F2 Se bifează varianta aleasă. G1 Se bifează varianta aleasă. Dacă respondentul oferă un răspuns afirmativ, aceasta va fi întrebat care sunt evenimentele organizate, și se va nota răspunsul primit. G2 Se bifează varianta aleasă G3 Se bifează varianta aleasă. Dacă respondentul oferă un răspuns afirmativ, aceasta va fi rugat să aproximeze numărul operatorilor economici, și va fi întrebat ce fel de servicii de agrement oferă fiecare, și se vor nota răspunsurile primite. 7. Instrucțiuni completare chestionar pentru proprietari de structuri de primire turistică Întrebarea Descriere A1 Se notează numărul de camere și numărul de locuri precizat de respondent. A2 Se bifează varianta aleasă. A3 Se notează numărul de angajați permanenți și câți dintre ei sunt localnici. Se notează numărul de angajați sezonieri și câți dintre ei sunt localnici. A4 Se bifează varianta aleasă. Dacă răspunsul este pozitiv, se va trece la întrebarea A5, iar după terminarea chestionarului respondentului i se va aplica și Ghidul de interviu pentru restaurante. Dacă răspunsul este negativ, se va trece direct la întrebarea A6. A5 Se notează procentul de produse alimentare cu care se aprovizionează de la producători locali declarat de respondent. Respondentul este rugat să enumere produsele alimentare respective și producătorii de la care le achiziționează. Dacă răspunsul la A4 a fost negativ, se bifează căsuța „Nu se aplică”. A6 Se notează numărul mediu anual de turiști oferit de respondent. A7 Se noteză procentul de turiști străini din numărul total de turiști și procentul de turiști români din numărul total de turiști. A8 Se notează lunile în care este înregistrat cel mai mare număr de turiști. A9 Se notează numărul mediu de nopți petrecute de un turist în unitate. A10 Se bifează toate variantele corespunzătoare. A11 Se notează distanța în kilometri de la unitatea de cazare până la aria naturală protejată. A12 Se bifează toate variantele corespunzătoare. La varianta „Altele” respondentul va fi întrebat dacă există și alte tipuri de practici responsabile față de mediu pe care le implementează și va nota răspunsul primit. A13 Se bifează varianta aleasă. Dacă răspunsul este pozitiv, respondentul va fi rugat să menționeze ce fenomene meteorologice au loc frecvent și în ce fel îngreunează accesul turiștilor în localitate, la unitatea de cazare sau în rezervație. A14 Se bifează toate variantele corespunzătoare. La varianta „Altele” respondentul va fi întrebat dacă există și alte structuri care nu au fost incluse în variantele de răspuns și se vor nota. A15 Se bifează varianta aleasă. Dacă răspunsul este pozitiv, respondentul va fi rugat să menționeze limbile în care sunt disponibile materialele informative despre rezervație în unitatea sa. B1 Se bifează toate variantele corespunzătoare. La varianta „Altele” respondentul va fi întrebat dacă în unitatea sa există și alte beneficii care nu au fost incluse în variantele de răspuns și se vor nota. B2 Se bifează toate variantele corespunzătoare. La varianta „Altele” respondentul va fi întrebat dacă oferă și alte servicii conexe de agrement și petrecere a timpului liber care nu au fost incluse în variantele de răspuns și se vor nota. B3 Se bifează varianta aleasă. B4 Se bifează toate variantele corespunzătoare. Dacă se bifează opțiunea „Pachete promoționale”, respondentul este rugat să menționeze care sunt pachetele respective. La varianta „Altele” respondentul va fi întrebat ce alte oferte are disponibile, iar răspunsul va fi notat. B5 Se bifează varianta aleasă. C1 Se bifează toate variantele corespunzătoare. La varianta „Altele” respondentul va fi întrebat dacă folosește ale mijloace de promovare online în afara opțiunilor oferite în chestionar și va fi rugat să le menționeze. Răspunsul va fi notat în spațiul rezervat. C2 Se bifează toate variantele corespunzătoare. În dreptul panourilor publicitare se notează tipul de informații promovate, utilitate, localizare, dimensiuni, periodicitatea și regularitate cu care se actualizează informațiile. În dreptul indicatoarelor se notează distanța cea mai mare la care a fost poziționat un indicator față de unitate, numărul de indicatoare și cât de utile sunt. În dreptul broșurilor informative se notează ce fel de informații sunt incluse, dacă au și scop educativ, în ce tiraj se fac, de unde le procură, unde le distribuie, de câte au nevoie pe lună, periodicitatea și regularitate cu care se actualizează informațiile și/sau se tipăresc din nou. În dreptul colaborării cu agenții de turism se notează tipul colaborării, durata colaborării, efectele colaborării în materie de număr de turiști aduși. ANEXA 5 - Lista cu toate ariile naturale protejate din aria de studiu și scorurile obținute ANEXA 6 Fișă Sit: Râul Vedea Scor: 26 Sit natural de importanță comunitară (Natura 2000), cod ROSCI0386 Județ: Teleorman și Argeș Administrator: Agenția Română de Consultanță Clase de habitate predominante: habitate de păduri (păduri în tranziție) (2%), păduri de foioase (62%), plaje de nisip (10%), culturi (12%), pășuni (8%), alte terenuri arabile (6%). Specii protejate: 2 specii de amfibieni și reptile (Bombina bombina, Triturus cristatus), 4 specii de pești, 3 specii de nevertebrate. Accesibilitate: scăzută (E 70, DN 65A, DJ 52). Restrictii mediu: Risc inundații Posibilitate cazare (radius 10km): 2 unități de cazare (Roșiorii de Vede) Flux turistic: sub 500 de sosiri per an (în Drăgănești în anul 2015 s-au înregistrat 105 sosiri în structuri de primire turistică). Atracții turistice: numerose bunuri culturale clasate în patrimoniul cultural (așezări de tip tell, biserici și conace, situri arheologice etc.), muzee, Stațiunea balneară Bădești, Cetatea Cazacilor. Conexiuni cu alte arii naturale protejate: Rezervația naturală Pădurea Pojorâtele. Fișă Sit: Comana Arie de protecție Specială Avifaunistică (Natura 2000), cod ROSPA0022. Județ: Giurgiu Administrator: RNP – Romsilva Administrația Parcului Natural Comana R.A. Clase de habitate predominante: mlaștini și turbării (3%), pajiști naturale și stepe (3%), culturi (37%), pășuni (9%), păduri de foioase (32%). Specii protejate: 45 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei 2009/147/EC, 113 specii de păsări cu migrație regulată menționate în anexa I a Direcției 2009/147/EC. Accesibilitate: sporită (DN 5, DN 5A, DN 6, DN 5B, DJ 603, DN 41). Restrictii mediu: risc de inundații Posibilitate cazare (radius 10km): 14 unități de cazare înregistrată (dintre care 1 pensiune agroturistică în localitatea Comana și 4 hoteluri în localitățile Mihai Bravu și Călugăreni). Flux turistic: peste 100 de sosiri ale turiștilor în structuri de cazare per an (162 de sosiri în anul 2015 în localitatea Comana). Atracții turistice: Biserici (XVI-XIX), Conacul Marmorosch- Blank (1897). Conexiuni cu alte arii naturale protejate: ROSCI0043, Pădurea Oloaga-Grădinari, Pădurea Padina Tătarului. Fișă Sit: Comana Arie de protecție Specială Avifaunistică (Natura 2000), cod ROSCI0043. Județ: Giurgiu Administrator: RNP – Romsilva Administrația Parcului Natural Comana R.A. Clase de habitate predominante: mlaștini și turbării (3%), pajiști și stepe (2%), culturi (35%), păduri de foioase (32%), pășuni (12%). Specii protejate: 2 specii de mamifere enumerate în Directiva 92/43/CEE, 3 specii de amfibieni și reptile, 5 specii de pești, 11 specii de nevertebrate, 3 specii de plante, 38 specii de floră și faună importante. Accesibilitate: sporită (DN 5, DN 5A, DN 6, DN 5B, DJ 603, DN 41). Restrictii mediu: risc de inundații Posibilitate cazare (radius 10km): 14 unități de cazare înregistrată (dintre care 1 pensiune agroturistică în Comana și 4 hoteluri în localitățile Mihai Bravu și Călugăreni). Flux turistic: peste 100 de sosiri per an (162 de sosiri în anul 2015 în localitatea Comana). Atracții turistice: : Biserici (XVI-XIX), Conacul Marmorosch- Blank (1897). Conexiuni cu alte arii naturale protejate: ROSCI0043 Comana, Valea Câlniștei. Fișă Sit: Valea Câlniștei Arie de protecție Specială Avifaunistică (Natura 2000), cod ROSPA0146. Județ: Giurgiu, Teleorman Administrator: Fără custode Clase de habitate predominante: râuri și lacuri (20%), mlaștini și turbării (26%), culturi (16%), pășuni (16%), alte terenuri arabile (4%), păduri de foioase (18%). Specii protejate: 9 specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC. Accesibilitate: medie (E 70, DJ 503A, DN 5B). Restrictii mediu: risc de inundații. Posibilitate cazare (radius 10km): - Flux turistic: peste 100 de sosiri ale turiștilor în structuri de cazare (105 sosiri în anul 2015 în localitatea Drăgănești-Vlașca). Atracții turistice: Monumente de arhitectură (biserici, școala din Cucuruzu, conacul Ion Barbu Arion), un monument memorial (cimitirul vechi cu cruci de piatră – sec. XVIII-XIX). Conexiuni cu alte arii naturale protejate: ROSCI0043 Comana. Fișă Sit: Dunăre-Oltenița Scor: 28 Arie de protecție Specială Avifaunistică (Natura 2000), cod ROSPA0038. Județ: Călărași, Giurgiu Administrator: Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi InterAgro Clase de habitate predominante: râuri și lacuri (17%), pajiști naturale și stepe (2%), culturi (60%), pășuni (3%), păduri de foioase (18%). Specii protejate: 26 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC, 59 de specii de păsări cu migrație regulată menționate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC. Accesibilitate: scăzută (DN4). Restrictii mediu: risc crescut de inundații Posibilitate cazare (radius 10km): 2 unități de cazare (pensiuni turistice în localitatea Oltenița). Flux turistic: peste 500 de sosiri ale turiștilor per an (în anul 2015, au fost înregistrate 575 de sosiri ale turiștilor la nivelul localității Oltenița). Atracții turistice: Așezarea medievală timpurie de la Mădăești, situri arheologice din perioada Latene (sec. III-II î.e.n.), din Evul Mediu Timpuriu, neolitice și din epoca daco-romanâ, monumente memoriale și funerare (sec. XIX) și monumente de arhitectură (precum turnul de apă din Oltenița, casa Bărbulescu, ansambluri monahale etc.). Conexiuni cu alte arii naturale protejate: Gura Vedei - Șaica- Slobozia (ROSCI0088). Fișă Sit: Ostrovu Lung - Gostinu Scor: 6 Arie de protecție Specială Avifaunistică (Natura 2000), cod ROSPA0090. Județ: Giurgiu Administrator: Asociația BIO România Clase de habitate predominante: plaje de nisip (4%), râuri și lacuri (39%), culturi (10%), pășuni (4%), păduri de foioase (43%). Specii protejate: 51 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC, 68 de specii de păsări cu migrația regulată menționate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC. Accesibilitate: scăzută (DN41, DJ 507). Restrictii mediu: risc de inundație Posibilitate cazare (radius 10km): 1 unitate de cazare (1 pensiune agroturistică în localitatea Vedea) Flux turistic: sub 500 de sosiri ale turiștilor per an (362 de sosiri ale turiștilor în structuri de cazare au fost înregistrate în anul 2015 în localitatea Vedea). Atracții turistice: Situri arheologice (comuna Slobozia, Giurgiu) reprezentative perioadelor Latene, paleolitic superior și Evul Mediu, biserici (sec. XIX) în localitățile Găujani și Slobozia (jud. Giurgiu). Conexiuni cu alte arii naturale protejate: Gura Vedei-Șaica-Slobozia (ROSCI0088). Fișă Sit: Lacul și Pădurea Cernica Scor: 30 Sit de importanta comunitara (Natura 2000), cod ROSCI0308. Județ: Calarasi Administrator: Nu exista administrator Clase de habitate predominante: ape dulci continentale (13%), mlastini (3%), culturi cerealiere extensive (5%), pajisti ameliorate (2%), paduri caducifoliate (77%). Specii protejate: 3 tipuri de habitate, 3 specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei 92/43/CEE, 4 specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei 92/43/CEE. Accesibilitate: medie (DN3, E 81, A2). Restrictii mediu: - Posibilitate cazare (radius 10km):. Flux turistic: sub 100 de sosiri per an (29 de sosiri in structuri de primire turistica in anul 2015 inregistrate in cea mai apropiata localitate, Branesti). Atracții turistice:Situri arheologice (asezarea neolitica aflata in punctul Ostrov, situl de la Vadu Anei), Manastirea Pasarea, biserica Adormirea Maicii Domnului. Conexiuni cu alte arii naturale protejate: Lacul și Pădurea Cernica (ROSPA0122) Fișă Sit: Lacul și Pădurea Cernica Arie de Protectie Speciala Avifaunistica, cod ROSPA0122. Județ: Calarasi Administrator: Pentru concesiunile piscicole (Primaria Capitalei - Administraţia Parcurilor şi Lacurilor de Agrement Bucureşti si Administraţia Naţională Apele Române - S.G.A. Bucureşti-Ilfov). Clase de habitate predominante: ape dulci continentale (11%), mlastini (3%), culturi cerealiere extensive (4%), pajisti ameliorate (2%), paduri caducifoliate (80%). Specii protejate: 10 specii de pasari enumerate in anexa 1 a Directivei 79/409/CEE, 2 specii de pasari cu migratie regulata, 1 specie de nevertebrata, 6 specii de plante, 5 specii de amfibieni, 1 specie de reptila. Accesibilitate: medie (DN3, E 81, A2). Restrictii mediu: - Posibilitate cazare (radius 10km):. Flux turistic: sub 100 de sosiri per an (29 de sosiri in structuri de primire turistica in anul 2015 inregistrate in cea mai apropiata localitate, Branesti). Atracții turistice: Manastirea Pasarea. Conexiuni cu alte arii naturale protejate: Lacul și Pădurea Cernica (ROSCI0308) Fișă Sit: Mlaștina de la Fetești Sit de importanta comunitara (Natura 2000), cod ROSCI0319. Județ: Calarasi Administrator: Nu exista administrator. Clase de habitate predominante: ape dulci continentale (28%), culturi cerealiere extensive (56%), paduri caducifoliate (12%), habitate de paduri (4%). Specii protejate: 1 habitat, 1 specie de mamifer mentionata in anexa II a Directivei 92/43/CEE, 3 specii de amfibieni si reptile mentionate in anexa II a Directivei 92/43/CEE. Accesibilitate: medie (DN 3B, A2, E81). Restrictii mediu: - Posibilitate cazare (radius 10km): 3 unitati de cazare (in cea mai apropiata localitate, Fetesti). Flux turistic: peste 1000 de sosiri per an (in anul 2015, inregistrandu-se 5.544 de sosiri in structuri de primire turistica in localitatea Fetesti). Atracții turistice: Podul Regele Carol I, situl arheologic ‚La Scursoare’, Biserica Adormirii Maicii Domnului (Fetesti), Casa cu polata (satul Borcea), casa Nicu Apostol (satul Borcea). Conexiuni cu alte arii naturale protejate:Bratul Borcea (ROSPA0012). Fișă Sit: Lunca Mijlocie a Argeșului Scor: 24 Sit natural de importanță comunitară (Natura 2000), cod ROSCI0106. Județ: Giurgiu, Dâmbovița Administrator: Agenția Română de Consultanță Clase de habitate predominante: dune de coastă, paje cu nisip și machair (3%), ape dulci continentale (26%), mlaștini, mârcuri și turbării (13%), culturi cerealiere extensive (4%), pajiști ameliorate (7%), păduri caducifoliate (44%), habitate de păduri (3%). Specii protejate: 3 habitate protejate (zăvoaie cu Salix alba și Populus Alba, păduri aluviale cu Alnus glutinosa, păduri ripariene mixte), 1 specie de mamifer enumerată în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, 1 specie de amfibian enumerată în anexa II a Directivei 92/43/CEE, 3 specii de pești enumerate în anexa II a Directivei 92/43/CEE. Accesibilitate: medie (DN 7, DJ 401, DJ 711A) Restrictii mediu: risc de inundații Posibilitate cazare (radius 10km): 1 unitate de cazare (hostel pe raza localității Găieșeni). Flux turistic: peste 500 de sosiri ale turiștilor în structuri de cazare per an (4311 sosiri ale turiștilor au fost înregistrate în anul 2015 pe raza localității Găișeni). Atracții turistice: monumente istorice – de interes național (schitul Strâmul sec. XVI-XVII), de interes local – conacul N. Dobrin, mănăstirea Căscioarele (XVII-XVIII), ansamblul aflat în satul Căscioarele. Conexiuni cu alte arii naturale protejate: Fișă Sit: Pădurea Bolintin Scor: 28 Arie de protecție Specială Avifaunistică (Natura 2000), cod ROSCI0138. Județ: Giurgiu Administrator: Direcția Silvică Giurgiu Clase de habitate predominante: ape dulci continetale (sătătoare, curgătoare) (2%), culturi cerealiere extensive (4%), păduri caducifoliate (94%). Specii protejate: 1 specie de mamifer inclusă în anexa II a Directivei 92/43/CEE (Lutra lutra), 3 specii de amfibieni și reptile incluse în anexa II a Directivei 92/43/CEE. Accesibilitate: medie (A1, DJ 601G, DJ 412C). Restrictii mediu: risc de inundații Posibilitate cazare (radius 10km): 3 unități de cazare pe raza celei mai apropiate localități (Bolintin-Vale) dintre care 1 motel și 2 pensiuni turistice. Flux turistic: peste 500 de sosiri per an în structuri de primire turistică (în anul 2015 au fost înregistrate 1564 de sosiri pe raza localității Bolintin-Vale). Atracții turistice: Așezarea geto-dacică de la ”Podeț” (comuna Crevedia Mare), situri arheologice precum tellul neolotic de la Izvoru– Vânătorii Mici, ”la Canton” – Bolintin-Vale, monumente de arhitectură (biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena – Crevedia Mare, depozitul de tutun – Crevedia Mare, Conacul N. Dorbin – Găieșeni, ansamblul Căscioarele, casa Manolache- Bolintin-Vale). Conexiuni cu alte arii naturale protejate: Fișă Sit: Oltenita-Mostistea-Chiciu Scor: 28 Sit de importanta comunitara (Natura 2000), cod ROSCI0131. Județ: Calarasi Administrator: Asociatia Echilibru Clase de habitate predominante: Ape dulci continentale (67%), culturi cerealiere extensive (4%), pajisti ameliorate (4%), paduri caducifoliate (23%), habitate de paduri (2%). Specii protejate: 4 habitate, 1 specie de mamifer (anexa II Directiva 92/43/CEE), 3 specii de amfibieni si reptile (anexa II Directiva 92/43/CEE), 13 specii de pesti (anexa II Directiva 92/43/CEE). Accesibilitate: medie (DJ 303, DJ 304, DN 31). Restrictii mediu:- Posibilitate cazare (radius 10km): 2 unitati de cazare (localitatea Oltenita). Flux turistic: peste 500 de sosiri per an (575 de sosiri in structuri de primire turistica in anul 2015 in localitatea Oltenita). Atracții turistice: situri arheologice (Valea Mare, Coada Lupului, Renie), biserici, turnul de apa (Oltenita), muzee, hotelul Victoria, monumentul eroilor din Primul Razboi Mondial. Conexiuni cu alte arii naturale protejate: ROSPA0055 (Lacul Gălăţui), ROSPA0105 (Valea Mostiştea), ROSPA0136 (Olteniţa - Ulmeni), ROSPA0021 (Ciocăneşti - Dunăre) Fișă Sit: Ciocanesti-Dunare Arie de Protectie Speciala Avifaunistica, cod ROSPA0021. Județ: Calarasi Administrator: Asociatia Echilibru Clase de habitate predominante: ape dulci continentale (58%), culturi cerealiere extensive (18%), paduri caducifoliate (24%). Specii protejate: 27 de specii de pasari (anexa 1 a Directivei 79/409/CEE), 39 de specii de pasari cu migratie regulata (anexa I Directiva 79/409/CEE). Accesibilitate: medie (DN 31) Restrictii mediu: - Posibilitate cazare (radius 10km): nu au fost identificate unitati de cazare. Flux turistic: - . Atracții turistice: Biserica Sfantul ierarh Nicolae din satul Andolina. Conexiuni cu alte arii naturale protejate: ROSCI0131 Oltenita-Mostistea-Chiciu. Fișă Sit: Lacul Galatui Sit de importanta comunitara (Natura 2000), cod ROSPA0055. Județ: Calarasi Administrator: Asociatia Echilibru Clase de habitate predominante: Rauri si lacuri (94%), culturi (6%). Specii protejate: 15 specii de pasari (anexa I Directiva 2009/147/EC), 71 de specii de pasari cu migratie regulata (anexa I Directiva 2009/147/EC). Accesibilitate: medie (DJ 307A) Restrictii mediu: - Posibilitate cazare (radius 10km): nu au fost identificate unitati de cazare. Flux turistic: -. Atracții turistice: Situl arheologic de pe ostrovul Barza (localitatea Alexandru Odobescu). Conexiuni cu alte arii naturale protejate:Coltenita-Mostistea-Chiciu (ROSCI0131). Fișă Sit: Ostrovul Gâsca Arie protejată de interes național (categoria IV IUCN), cod IV.47. Județ: Teleorman Administrator: Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi InterAgro Clase de habitate predominante: râuri și lacuri (26%), mlaștini și turbării (2%), pajiști naturale și stepe (1%), culturi (teren arabil) (15%), pășuni (5%), păduri de foioase (43%), habitate de păduri (păduri în tranziție) Specii protejate: 14 specii de păsări enumerate în Directiva 79/409/CEE, 4 specii de plante de importanță conservativă (Alliaria petriolata, Aethusa cynapium, Cucubalus baccifer, Parietaria officinalis). Accesibilitate: scăzută (DN5C). Restrictii mediu: risc de inundații. Posibilitate cazare (radius 10km): 8 unități de cazare (în cel mai apropiat oraș, Zimnicea – din care 2 hoteluri) Flux turistic: peste 500 de sosiri/an (în cel mai apropiat oraș, Zimnicea au fost înregisrate 2528 de sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică în anul 2015). Atracții turistice: Cabana Craca, Mănăstirea Sf. Nicolae. Conexiuni cu alte arii naturale protejate: Situl Vedea-Dunărea, situl Gura Vedei-Șaica-Slobozia. Fișă Sit: Cama Dinu Păsărica Scor: Arie protejată de interes național (categorie IV IUCN), cod B4. Județ: Giurgiu Administrator: Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi InterAgro Clase de habitate predominante: Râuri și lacuri (41%), păduri de foioase (45%), culturi (teren arabil) (6%), plaje de nisip (3%), pășuni (3%). Specii protejate: 7 specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, 2 specii de amfibieni si reptile, 11 specii de pești enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, 1 specie de nevertebrată enumerată în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE (Unio crassus). Accesibilitate: medie (DN 51, DN41). Restrictii mediu: - Posibilitate cazare (radius 10km): 1 unitate de cazare – pensiune agroturistică (în cea mai apropiată localitate, Vedea). Flux turistic: sub 500 de sosiri per an (362 de sosiri așe turiștilor în anul 2015 în localitatea Vedea). Atracții turistice: Situri arheologice din perioada dacilor (valea Sabarului, Locul Popilor, Reca Mare), Cabana Craca, Mănăstirea Sf. Paraschiva (Năsturelu), Rezervația naturală ”Ostrovul Năsturelu”, Parc de agrement Bragadiru. Conexiuni cu alte arii naturale protejate: Situl Vedea-Dunăre, situl Gura Vedei-Șaica-Slobozia. Fișă Sit: Pădurea Mănafu Scor: 17 Rezervație naturală, cod RONPA0437. Județ: Giurgiu Administrator: Direcția Silvică Giurgiu Clase de habitate predominante: paduri de foioase (Quercus cerris, Quercus frainetto, Quercus pedunculiflora, Robimia pseudacacica). Specii protejate: 1 specie de planta (Paeonia peregrina). Accesibilitate: scazuta (DJ 503A) Restrictii mediu: - Posibilitate cazare (radius 10km): nu au fost identificate unitati de cazare (in localitatea Izvoarele, judetul Giurgiu). Flux turistic: - . Atracții turistice: Biserica Adormirii Maicii Domnului din Chiriacu, Biserica Sfantul nicolae din Dimitrie Cantemir, Biserica Cuvioasa Paraschiva din Izvoarele, Biserica Sfantul Nicolae si Biserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril din Valea Bujorului – monumente de interes local clasificate ca monumente de arhitectura. Conexiuni cu alte arii naturale protejate: Rezervatia Naturala Padurea Tesila. Fișă Sit: Rezervația Teșila Scor: 17 Rezervație naturală, cod RONPA0438. Județ: Giurgiu Administrator: Direcția Silvică Giurgiu Clase de habitate predominante: Zavoaie de salcie alba si plop alb, paduri de foioase (Quercus cerris, Quercus frainetto, Quercus pedunculiflora, Robimia pseudacacica). Specii protejate: 1 specie de planta (Paeonia peregrina). Accesibilitate: scazuta (DJ 5B) Restrictii mediu: - Posibilitate cazare (radius 10km): nu au fost identificate unitati de cazare (in localitatea Vlasin, judetul Giurgiu). Flux turistic: -. Atracții turistice: Schitul Acoperamantul Maicii Domnului, Biserica Sfantul Ilie din Calugareni, Biserica Hulubesti, Muzeul Satesc, Muzeul Comunal. Conexiuni cu alte arii naturale protejate: Rezervatia Naturala Padurea Fantanele, Rezervatia Naturala Padura Manafu. Fișă Sit: Pădurea Troianu Scor: 24 Sit natural de importanță comunitară (Natura 2000), cod ROSCI0179. Județ: Teleorman Administrator: Direcția Silvică Alexandria. Clase de habitate predominante: culturi cerealiere extensive (12%), păduri caducifoliate (86%), alte terenuri (inclusiv zone urbane, ruruale, căi de comunicație, rampe de depozitare, mine, zone industriale) (2%). Specii protejate: 36 de specii de plante (între care și Paeonia Peregrina var. Romanica, Digitalis lanata, Adonis vernalis), 12 specii de nevertebrate, 4 specii de amfibieni, 4 specii de reptile. Accesibilitate: medie (DN 65E). Restrictii mediu: - Posibilitate cazare (radius 10km): 2 unități de cazare (în cea mai apropiată localitate, Roșiorii de Vede). Flux turistic: peste 500 de sosiri per an (în anul 2015 au fost înregistrate 1630 de sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică în cea mai apropiată localitate, Roșiorii de Vede). Atracții turistice: Urme ale unui drum din vremea romanilor (Sec. II d.Hr.) Conexiuni cu alte arii naturale protejate: Fișă Sit: Suhaia Scor: 26 Arie de protecție Specială Avifaunistică (Natura 2000), cod ROSPA0102. Județ: Teleorman Administrator: Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi InterAgro Clase de habitate predominante: ape dulci continentale (stătătoare, curgătoare) (45%), mlaștini (vegetație de centură), smârcuri și turbării (6%), culturi cerealiere extensive (inclusiv culturi de rotație cu dezmiriștire) (13%), pajiști ameliorate (2%), alte terenuri arabile (2%), păduri caducifoliate (25%). Specii protejate: 36 de specii de păsări (enumerate în anexa I a Directivei 2009/147/EC), 70 specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în anexa I a Directives 2009/147/EC Accesibilitate: medie (DN 51A Zimnicea – Turnu Măgurele) Restrictii mediu: -. Posibilitate cazare (radius 10km): 18 unități de cazare Flux turistic: 53 de sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică în anul 2015. Atracții turistice: Biserica Sf. Ioan Btezătorul (1846), Conacul Ioanid (sec. XIX), turnul de apă din localitatea Suhaia, Tumulul de la Lisa (”Măgura de lângă Moară”). Conexiuni cu alte arii naturale protejate: Fișă Sit: Vitănești-Răsmirești Scor: 24 Arie de protecție Specială Avifaunistică (Natura 2000), cod ROSPA0148. Județ: Teleorman Administrator: Fără custode Clase de habitate predominante: râuri și lacuri (30%), culturi (teren arabil)(15%), pășuni (47%), păduri de foioase (8%). Specii protejate: 15 specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Cosiliului 2009/147/EC, 1 specie cu migrație regulată menționată în anexa I a Directivei 2009/147/EC. Accesibilitate: medie Restrictii mediu: sezoniere – accesul îngreunat iarna de viscol. Posibilitate cazare (radius 10km): 1 unitate de cazare (pensiune în Siliștea). Flux turistic: sub 100 de sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică în anul 2015. Atracții turistice: Capela victor Antonescu (copie fidelă a Capelei Stella Maris din Balcic), Biserica de lemn Sf. Dumitru (1797), Casa Marin Stanciu. Conexiuni cu alte arii naturale protejate: Fișă Sit: Seaca-Optășani Scor: 24 Sit natural de importanță comunitară (Natura 2000), cod ROSCI0255 Județ: Olt Administrator: Direcția Silvică Olt Clase de habitate predominante: Habitate de păduri (păduri în tranziție) (3%), păduri de foioase (94%) - păduri balcano-panonice de cer și gorun, pășuni (3%). Specii protejate: 3 specii protejate de insecte (Cerambyx cerdo, Lucanus cervus, Morimus funereus); de importanță comunitară și/sau națională: 85 de specii de păsări, 8 specii de amfibieni, 29 de specii de mamifere, 8 specii de reptile, 2 specii de plante. Accesibilitate: medie (DJ 703C, DJ703D, DJ 657, DJ 546D). Restrictii mediu: risc de secetă, cutremur, risc de incendiu în masă, explorări forestiere intensive. Posibilitate cazare (radius 10km): 4 unități de cazare (orașul Scornicești) Flux turistic: peste 500 de sosiri per an (904 sosiri în anul 2015 în cel mai apropiat oraș Scornicești). Atracții turistice: Biserica de lemn ”Sf. Arhangheli” din Poboru, Mănăstirea Seaca (Mușetești), Biserica de lemn ”Sf. Gheorghe” (Oporelu), Biserica de lemn ”Cuvioasa Paraschiva” (Tătulești), artă populară tradițională, pictură pe sticlă. Conexiuni cu alte arii naturale protejate: Rezervația de Arborete de Gârniță Fișă Sit: Rezervația de Arborete de Gârniță Sit natural de importanță comunitară (Natura 2000), cod ROSCI0177 Județ: Olt Administrator: Direcția Silvică Olt Clase de habitate predominante: păduri de Quercus frainetto (82%). Specii protejate: 3 specii protejate de insecte (Cerambyx cerdo, Lucanus cervus, Morimus funereus); de importanță comunitară și/sau națională: 85 de specii de păsări, 8 specii de amfibieni, 29 de specii de mamifere, 8 specii de reptile, 2 specii de plante. Accesibilitate: medie (DJ 703C, DJ703D, DJ 657, DJ 546D). Restrictii mediu: risc de secetă, cutremur, risc de incendiu în masă, explorări forestiere intensive. Posibilitate cazare (radius 10km): 4 unități de cazare (orașul Scornicești). Flux turistic: peste 500 de sosiri per an (904 sosiri în anul 2015 în cel mai apropiat oraș Scornicești). Atracții turistice: Biserica de lemn ”Sf. Arhangheli” din Poboru, Mănăstirea Seaca (Mușetești), Biserica de lemn ”Sf. Gheorghe” (Oporelu), Biserica de lemn ”Cuvioasa Paraschiva” (Tătulești), artă populară tradițională, pictură pe sticlă. Conexiuni cu alte arii naturale protejate: Pădurea Seaca Optășani Fișă Sit: Pădurea Topana Scor: 24 Sit natural de importanță comunitară (Natura 2000), cod ROSCI0177 Județ: Olt Administrator: Direcția Silvică Olt Clase de habitate predominante: păduri de foioase (86%) - păduri balcano-panonice de cer și gorun (17%), pășuni (9%); culturi – teren arabil (5%). Specii protejate: 1 specie prioritară (nevertebrata – Lucanus cervus); de importanță conservativă: 4 specii de insecte, 8 specii de amfibieni, 44 specii de mamifere și 92 de specii de păsări. Accesibilitate: medie (DN 67B, DN 703). Restrictii mediu: risc climatic (secetă în sezonul cald), scurgeri de pe versanți. Posibilitate cazare (radius 10km): 0 unități de cazare Flux turistic: peste 500 de sosiri/an (904 sosiri în anul 2015 în cel mai apropiat oraș - Scornicești). Atracții turistice: Biserica ”Valea Mare” (1857), arbori seculari în rezervația naturală, Muzeul Chilia- Fagețelu. Conexiuni cu alte arii naturale protejate: - Fișă sit: Pădurea Vlădila Scor: 24 Sit natural de importanță comunitară (Natura 2000), cod ROSCI0183 Județ: Olt Administrator: Direcția Silvică Olt Clase de habitate predominante: păduri de foioase (87%) - vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. (90%), pășuni (7%), râuri, lacuri (6%). Specii protejate: 1 habitat prioritar (Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.); specii de importanță conservativă: 21 de specii de mamifere; 89 de specii de păsări, 7 specii de reptile, 2 specii de insecte. Accesibilitate: medie (DN64 Corabia-Slatina, DN 54, DJ642A). Restricții de mediu: inundații din revărsări. Posibilitate cazare (radius 10km): 2 unități de cazare (oraș Caracal – 16 km). Flux turistic: peste 500 de sosiri/an (1504 sosiri în anul 2015 în cel mai apropiat oraș Caracal). Atracții turistice: Sit arheologic Vlădila (sec. II-III î.Hr.), Vila rustică de la Vlădila, Biserica ”Sf. Nicolae”. Conexiuni cu alte arii naturale protejate: - Fișă sit: Platforma Cotmeana Scor: 26 Sit natural de importanță comunitară (Natura 2000), cord ROSCI0354 Județ: Olt, Argeș, Vâlcea Administrator: ROMDECA SRL Clase de habitate predominante: păduri de foioase (90%), pășuni (5%), alte terenuri arabile (5%). Specii protejate: 9 habitate (păduri balcano-panonice de cer și gorun, de fag tup Asperulo-Fagetum, dacice de stejar și carpen și aluviale cu Alnus glutinosaș tufărișuri de foioase, cursuri de apă cu vegetație din Ranunculion fluitantis, râuri cu maluri nămoloase, comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile și pajiști de altitudine joasă), 4 specii de importanță comunitară (o specie de amfibian și 3 specii de nevertebrate). Accesibilitate: crescută (Drumul european E81/DN 7 Pitești-Râmnicu Vâlcea, DJ 703, DJ 703A, DJ 703B, DJ 703J, DJ 731B). Restricții de mediu: eroziune, risc de inundații Posibilitate de cazare: Flux turistic: Sub 500 de sosiri/an (451 de sosiri în 2015 în comuna Cotmeana, jud. Argeș). Atracții turistice: Complexul arheologic „Sfânta Mănăstire Cotmeana”, Biserica "Sfinții Apostoli Petru și Pavel" din Galicea, Muzeul "Nicolae Bălcescu". Conexiuni cu alte arii naturale protejate: Valea Oltului Inferior ROSPA0106 Fișă Sit: Valea Mostistea Arie de Protectie Speciala Avifaunistica, cod ROSPA0105. Județ: Calarasi Administrator: Asociatia Echilibru Clase de habitate predominante: Rauri si lacuri, culturi. Specii protejate: 88 de specii de pasari mentionate in anexa I a Directivei 2009/147/CE. Accesibilitate: medie (DN 31). Restrictii mediu: risc de prabusire in cazul malurilor inalte, risc de eroziune a terenului Posibilitate cazare (radius 10km): nu au fost identificate unitati de cazare. Flux turistic: - . Atracții turistice: Lacase de cult (Biserica Sf Dumitru si Sf Nestor din localitatea Manastirea, Biserica Sf Ierarh Nicolae din Tariceni, Biserica Sf Treime din Varasti), Casa boiereasca in satul Sohatu, Situri arheologice (Chiselet, Lunca, Presana). Conexiuni cu alte arii naturale protejate: Oltenita-Mostistea-Chiciu (ROSCI0131). Fișă Sit: Oltenita-Ulmeni Arie de Protectie Speciala Avifaunistica, cod ROSPA0136. Județ: Calarasi Administrator: Asociatia Echilibru Clase de habitate predominante: ape dulci continentale (10%), culturi cerealiere extensive (4%), pajisti ameliorate (5%), paduri caducifoliate (11%), habitate de paduri (2%). Specii protejate: 12 specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei 79/409/CEE, 4 specii de pasari cu migratie regulata (anexa I Directiva 79/409/CEE). Accesibilitate: medie (DN 31). Restrictii mediu: -. Posibilitate cazare (radius 10km): 2 unitati de cazare (in localitatea Oltenita). Flux turistic: peste 500 de sosiri in structuri de primire turistica (in anu 2015, in localitatea Oltenita fiind inregistrate 575 de sosiri). Atracții turistice: Situl arheologic (cel de la Ulmeni), monumentul funerar crucea de hotar din 1891 (in zona satului Ulmeni). Conexiuni cu alte arii naturale protejate: Fișă Sit: Vedea-Dunăre Scor: 28 Arie de protecție Specială Avifaunistică (Natura 2000), cod ROSPA0108 Județ: Giurgiu, Teleorman Administrator: Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi InterAgro Clase de habitate predominante: Râuri și lacuri (11%), Mlaștini și turbării (3%), Pășuni (10%), Păduri de foioase (15%), Habitate de păduri (păduri în tranziție) (3%). Specii protejate: 25 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC; 63 de specii de păsări cu migrație regulată enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC. Accesibilitate: medie (DJ 506, DN 5C). Restrictii mediu: - Posibilitate cazare (radius 10km): 2 unități de cazare (1 motel în localitatea Contești și o pensiune agroturistică în localitatea Pietroșani). Flux turistic: pentru anul 2015 în localitățile de acces au fost înregistrate sosiri în structuri de primire turiști. Atracții turistice: Situl arheologic Locul Popilor (Pietroșani), conacul Știrbey (sec. XIX), biserici (sec. XIX). Conexiuni cu alte arii naturale protejate: Gura Vedei-Șaica-Slobozia (ROSCI0088). Fișă Sit: Gura Vedei-Șaica-Slobozia Sit natural de importanță comunitară (Natura 2000), cod ROSCI0088 Județ: Giurgiu, Teleorman, Călărași Administrator: Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi InterAgro Clase de habitate predominante: Râuri și lacuri (41%), păduri de foioase (45%), culturi (teren arabil) (6%), plaje de nisip (3%), pășuni (3%). Specii protejate: 2 habitate (zăvoaie cu Salix alba și Populus Alba; Păduri ripariene mixte cu Quercus robur), 7 specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, 2 specii de amfibieni si reptile, 11 specii de pești enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, 1 specie de nevertebrată enumerată în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE (Unio crassus). Accesibilitate: medie (DN 51, DN41). Restrictii mediu: -. Posibilitate cazare (radius 10km): 1 unitate de cazare (pensiune agroturistică) a fost identificată în ceamai apropiată localitate, Pietroșani. Flux turistic: cea mai apropiată localitate (Pietroșani) a înregistrat 0 sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică în anul 2015. Atracții turistice: Situri arheologice din perioada dacilor (valea Sabarului, Locul Popilor, Reca Mare), Cabana Craca, Mănăstirea Sf. Paraschiva (Năsturelu), Rezervația naturală ”Ostrovul Năsturelu”, Parc de agrement Bragadiru. Conexiuni cu alte arii naturale protejate: Situl Vedea-Dunărea. Fișa Sit: Confluența Jiu-Dunăre Cod: ROSPA0023 Sit natural de importanță comunitară (Natura 2000), arie specială de protecție avifaunistică (SPA) Județ: Dolj Administrator: Consiliul Județean Dolj Clase de habitate predominante: păduri de foioase, culturi (teren arabil), râuri, lacuri, pășuni Specii protejate: 116 specii de păsări , dintre care 5 specii de păsări periclitate la nivel global Accesibilitate: medie Restrictii mediu: Posibilitate cazare (radius 10km): <5 unități cazare Flux turistic: 1021 sosiri ale turiștilor (Bechet, 2015) Atracții turistice: Mânăstirea Sadova, Festivalul câmpenesc din Zaval, Castrul Roman Bechet Conexiuni cu alte arii naturale protejate: Coridorul Jiului Fișa Sit: Nisipurile de la Dăbuleni Cod: ROSPA0135 Sit natural de importanță comunitară (Natura 2000) Județ: Olt, Dolj Administrator: Consiliul Județean Dolj Clase de habitate predominante: stepe panonice pe nisipuri, culturi (teren arabil), pășuni, habitate de păduri (păduri în tranziție) Specii protejate: 14 specii de păsări Accesibilitate: medie Restrictii mediu: Posibilitate cazare (radius 10km): între 5-15 unități cazare Flux turistic: 1021 sosiri ale turiștilor (Bechet, 2015) Atracții turistice: Muzeul Nisipului din Dăbuleni Conexiuni cu alte arii naturale protejate: Coridorul Jiului Fișa Sit: Bistreț Cod: ROSPA0010 Sit natural de importanță comunitară (Natura 2000), arie specială de protecție avifaunistică (SPA) Județ: Dolj Administrator: Consiliul Județean Dolj Clase de habitate predominante: ape dulci continentale (stătătoare, curgătoare), mlaștini și stepe sărăturate panonice, smârcuri, turbării, pajiști stepice nisipoase Specii protejate: 104 specii de păsări, 3 specii amfibieni și reptile, țestoasa de apă Accesibilitate: medie Restrictii mediu: regiune inundabilă Posibilitate cazare (radius 10km): Flux turistic: 7829 sosiri ale turiștilor (Calafat, 2015) Atracții turistice: Lacul Bistreț, situl arheologic de la Plosca, Castrele de la Plosca, Cetatea romană târzie de la Bistreț Conexiuni cu alte arii naturale protejate: Coridorul Jiului Fișa Sit: Locul fosilifer Bucovăț Rezervație paleontologică plio-pleistocenă Județ: Dolj Administrator: Consiliul Județean Dolj Clase de habitate predominante: păduri mixte de luncă, păduri balcano-panonice de cer și gorun Specii protejate: 1 specie nevertebrate Accesibilitate: scăzută Restrictii mediu: medie Posibilitate cazare (radius 10km): <5 unități cazare Flux turistic: 0 sosiri ale turiștilor (Bucovăț, 2015) Atracții turistice: Mânăstirea Bucovăț, Cetatea dacică Pelendava, Situl arheologic de la Bucovăț – La Jidovii Conexiuni cu alte arii naturale protejate: Coridorul Jiului Fișă sit: Locul fosilifer Drănic Rezervație paleontologică plio-pleistocenă Județ: Dolj Administrator: Consiliul Județean Dolj Clase de habitate predominante: păduri stepice euro-siberiene Specii protejate: - Accesibilitate: scăzută Restrictii mediu: medie Posibilitate cazare (radius 10km): <5 unități cazare Flux turistic: 59 sosiri ale turiștilor (Drănic, 2015) Atracții turistice: Pădurea Tufa Drănic, Pădurea Crivina Conexiuni cu alte arii naturale protejate: Coridorul Jiului Fișă sit: Pădurea Zăval Rezervație de interes botanic Județ: Dolj Administrator: Consiliul Județean Dolj Clase de habitate predominante: pajiști xerice și calcifile pe nisipuri, păduri mixte de luncă (zăvoaie), exemplare seculare de stejari și frasini, zone umede extinse, Specii protejate: 1 specie nevertebrate, 3 specii păsări Accesibilitate: medie Restrictii mediu: - Posibilitate cazare (radius 10km): 0 unități de cazare Flux turistic: 7829 sosiri ale turiștilor Calafat, 2015) Atracții turistice: Pădurea din Zăval, stațiunea Gighera cu ape minerale și termale, Situl arheologic ”grindul cu oale” Conexiuni cu alte arii naturale protejate: Coridorul Jiului Fișă sit: Casa Pădurii din Pădurea Potelu Cod: 2667 Arie protejată de interes național (Categ. IV IUCN - rezervație de tip forestier) Județ: Dolj, Olt Administrator: Consiliul Județean Dolj Clase de habitate predominante: 3 exemplare seculare de stejari de peste 400 de ani Specii protejate: 3 specii de păsări, 1 specie de insecte, 4 specii de amfibieni, 2 specii de reptile, 4 specii de mamifere Accesibilitate: medie Restrictii mediu: Posibilitate cazare (radius 10km): <5 unități cazare Flux turistic: 1021 sosiri ale turiștilor (Bechet, 2015) Atracții turistice: Muzeul Orășenesc din Ianca, Casa Memorială ”Părintele Domedic” din satul Tîrlele Filiu, Rezervația ecologică ”Lișcoteanca” Conexiuni cu alte arii naturale protejate: Coridorul Jiului Fișă sit: Valea Rea – Radovan Cod: 2385 Scor: 27 Sit natural de importanță comunitară (Natura 2000) Județ: Dolj Administrator: AMP Dolj, fără custode Clase de habitate predominante: zonă umedă cu pajiști stepice panonice pe loess, stepe continentale, pajiști rupicole calcaroase sau bazofile cu Alyesso-Sedion albi, pajiști daco-balcanice, pajiști aluviale Specii protejate:2 specii de nevertebrate, 3 specii de amfibieni, 4 specii de reptile, 3 specii de păsări, 1 specie mamifere, pajiști cu rarități floristice Accesibilitate: medie Restrictii mediu: Posibilitate cazare (radius 10km): <5 unități cazare Flux turistic: 356 sosiri ale turiștilor (Radovan, 2015) Atracții turistice: Pădurea Radovan, Lacul Fântânele Conexiuni cu alte arii naturale protejate: - Fișă sit: Pajiștea halofilă Gighera Cod: 2387 Scor: 17 Arie protejată de interes național (Categ. IV IUCN- rezervație de tip botanic) Județ: Dolj Administrator: APM Dolj, fără custode Clase de habitate predominante: mlaștini și stepe sărăturate panonice Specii protejate: Accesibilitate: scăzută Restrictii mediu: regiune inundabilă Posibilitate cazare (radius 10km): între 5-15 unități de cazare Flux turistic: 1021 sosiri ale turiștilor (Bechet, 2015) Atracții turistice: Izvoarele minerale și nămoluri din stațiunea Gighera, Situl arheologic ”grindul cu oale” Conexiuni cu alte arii naturale protejate: - Fișă sit: Pajiștea Gogoșu-Ștefănel Cod: 2389 Scor: 17 Arie protejată de interes național (Categ. IV IUCN – rezervație de tip botanic) Județ: Dolj Administrator: APM Dolj – fără custode Clase de habitate predominante: păduri de cer și gârniță, păduri de gorun Specii protejate: 3 specii de plante, 3 specii de nevertebrate, 2 specii de amfibieni, 2 specii reptile, 4 specii de păsări, 3specii de mamifere Accesibilitate: scăzută Restrictii mediu: regiune expusă alunecărilor de teren, incendiilor de pădure Posibilitate cazare (radius 10km): 0 unități de cazare Flux turistic: 1120 sosiri ale turiștilor (Filiași, 2015) Atracții turistice: - Conexiuni cu alte arii naturale protejate: - Fișă sit: Lacul Adunații de Geormane Cod: 2393 Scor: 23 Arie protejată de interes național (Categ. IV IUCN - rezervație de tip acvatic) Județ: Dolj Administrator: APM Dolj Clase de habitate predominante: zonă umedă cu ecosisteme acvatice, zone de stufăriș, pajiști și pajiști împădurite prin plantare Specii protejate: 3 specii de păsări, 2 specii de mamifere, 3 specii de amfibieni, 4 specii de reptile, 4 specii de pești, 1 specie de nevertebrate Accesibilitate: crescută Restrictii mediu: regiune inundabilă Posibilitate cazare (radius 10km): 0 unități de cazare Flux turistic: Atracții turistice: Conexiuni cu alte arii naturale protejate: - Fișă sit: Complexul Lacustru Preajba – Făcai Cod: Scor: 25 Arie protejată de interes național (Categ. IV IUCN - rezervație de tip acvatic) Județ: Dolj Administrator: APM Dolj Clase de habitate predominante: zonă umedă cu apă dulce Specii protejate: 18 specii gasteropode, 4 specii nevertebrate, 7 specii pești, 3 specii amfibieni, 7 specii reptile, 16 specii păsări, 8 specii mamifere Accesibilitate: medie Restrictii mediu: regiune inundabilă Posibilitate cazare (radius 10km): <5 unități cazare Flux turistic: Atracții turistice: Conexiuni cu alte arii naturale protejate: - Fișă sit: Balta Cilieni – Băilești Cod: 2395 Scor: 25 Arie protejată de interes național (Categ. IV IUCN - rezervație de tip acvatic) Județ: Dolj Administrator: APM Dolj Clase de habitate predominante: zonă umedă cu ecosisteme de tip acvatic, mlaștini Specii protejate: 2 specii de pești, 3 specii de amfibieni, 3 specii de reptile, 3 specii de păsări, 1 specie de mamifere Accesibilitate: medie Restrictii mediu: Posibilitate cazare (radius 10km): Flux turistic: Atracții turistice: Conexiuni cu alte arii naturale protejate: Fișă sit: Lacul Ionele Cod: 2396 Scor: 23 Județ: Dolj Administrator: APM Dolj – fără custode Clase de habitate predominante: Specii protejate: Accesibilitate: scăzută Restrictii mediu: Posibilitate cazare (radius 10km): Flux turistic: Atracții turistice: Conexiuni cu alte arii naturale protejate: Fișă sit: Lacul Caraula Cod: 2401 Scor: 21 Județ: Dolj Administrator: Cruceru Ciobanu, Elefterie Costel Clase de habitate predominante: Specii protejate: Accesibilitate: medie Restrictii mediu: Posibilitate cazare (radius 10km): Flux turistic: Atracții turistice: Conexiuni cu alte arii naturale protejate: Bibliografie • Alpenparadies (2016). Krimmler Waterfalls, vizualizat în 25 octombrie 2016 http://www.zillertal-austria.com/area_attractions/krimml_waterfalls/index.html • Autoritatea Naţională pentru Turism, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Turism și Asociaţia de Ecoturism din România, în colaborare cu Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Regia Naţională a Pădurilor – ROMSILVA, WWF Programul Dunăre Carpaţi România, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Asociaţia pentru Turism Rural Ecologic şi Cultural din România (2016). Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România, Anexa 2. • Agenția pentru Protecția Mediului (2010). Arii de interes comunitar, http://biodiversitate.mmediu.ro/romanian-biodiversity/despre-arii-protejate/tipuri-de-arii-protejate/3-arii-de-interes-comunitar-1 • Baumgartner C. și Morawec D. (2013). Sustainable Transport and Tourism along the Danube – Good Practice Collection. • Baumgartner C., Schwenoha C., Riffert P., Haderer T. (2012). Development of cross-border hiking-tourism along the Danube, Naturefriends International, Viena, WGD Tourismus Gmb, Linz. • Bejczy D. și Polgár A. (2013). Sustainable Transport and Tourism along the Danube - O2.2.2 First Press Release of the Transdanube Project. • Capitolul 7 al Agendei 21 a ONU disponibil la: https://sustainabledevelopment.un.org/content/documents/Agenda21.pdf. • CarpatBike (2016). Standard tours, vizualizat în 24 octombrie 2016, http://www.carpatbike.ro/standard_tour.htm • Comisia Europeană (2012). Directiva Habitate. http://ec.europa.eu/environment/nature/info/pubs/docs/brochures/20years/ro.pdf • Comisia Europeană (2015). Ariile protejate din UE – Natura 2000, http://ec.europa.eu/environment/basics/natural-capital/natura2000/index_ro.htm • Comisia Europeană (2016). Life Projects, vizualizat în 22 octombrie 2016 http://ec.europa.eu/environment/life/project/Projects/ • Comisia Europeană (2016a). Good practices in managing Natura 2000 sites, vizualizat în 21 octombrie 2016 http://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/management/gp/ • Comisia Europeană (2016b). Natura 2000: Habitats Directive Sites according to Biogeographical Regions, http://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/sites_hab/biogeog_regions/index_en.htm • Comisia Europeană - Direcția Generală Politica Regională (2011). Strategia UE pentru regiunea Dunării – Eforturi unite în abordarea provocărilor comune • Dante Project (2016). Information and Communication Technologies supporting tourism in rural and mountain areas. Good practice guide, vizualizat în 21 octombrie 2016 http://danteproject.eu/sites/danteproject.eu/files/goodpractices/Guidebook_GP.pdf • Doingbusiness (2016). CARPAT BIKE SRL, http://doingbusiness.ro/financiar/raport/1084084/carpat-bike-srl/ • Donauregion (2016). Danube Upper Austria, vizualizat în 24 octombrie 2016, http://www.donauregion.at/en • Donauregion (2016a). Danube Cycle Path, vizualizat în 24 octombrie 2016, http://www.donauregion.at/en/detail/article/danube-cycle-path.html • Donauregion (2016b). Donau-Card, vizualizat în 1 noiembrie 2016, http://www.donauregion.at/en/detail/article/donau-card-1.html • European Cyclists’ Federation - ECF (2016). Romania, vizualizat în 25 octombrie 2015, http://www.eurovelo.com/en/eurovelos/eurovelo-6/countries/romania • European Ecotourism Network (EEN) (2016). Library of best practice, Lifelong Learning Programme, vizualizat în 22 octombrie 2016 http://www.ecotourism-network.eu/en-knowledge-center/en-library-best-pract • European Environment Agency (2012). Natura 2000 Network Viewer • European Forest Institute (2016). Virtual Library, vizualizat în 23 octombrie 2016 http://www.efi.int/portal/virtual_library/ • Ferienregion Nationalpark Hohe Tauern (2016), FNHT, Mittersill, vizualizat în 23 octombrie, [https://web4.deskline.net/hohetauern/en/accommodation/list?customHeader=true] • Ferienregion Nationalpark Hohe Tauern (2016a), FNHT, Mittersill, vizualizat în 23 octombrie, [https://www.nationalpark.at/en/service/lage-anreise/] • Getztner M., Jungmeier M., Müller B., Zollner D. (2009). Case study report on the Hohe Tauern National Park (Austria), Western Norway Research Institute, vizualizat în 23 octombrie 2016, . • Hospitals (2016). Klinikum Bad Gastein, vizualizat în 25 octombrie 2016, http://www.hospitals.at/en/en-klinikum-bad-gastein.html • International Union for Conservation of Nature (2016). IUCN Library System. [https://portals.iucn.org/library/dir/publications-list] • Kito S. and Thomas S. (2011). Site Selection Criteria and Evaluation Handbook, Alaska Department of Education&Early Development, Juneau, Alaska. [https://education.alaska.gov/facilities/publications/siteselection.pdf] • Krippendorf J. (2011): The Holiday Makers. Understanding the Impact of Leisure and Travel (Oxon, Routledge), p. IX. • Matias L. (2016). Mittersill Hospital, vizualizat în 25 octombrie 2016, http://www.hospitalby.com/austria-hospital/mittersill-hospital/ • Matias L. (2016a). Bramberg am Wildkogel Hospital, vizualizat în 25 octombrie 2016, http://www.hospitalby.com/austria-hospital/bramberg-am-wildkogel-hospital/ • Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (2013). Indicatori de evaluare a criteriilor privind desemnarea destinaţiilor ecoturistice din România. http://www.mdrap.ro/userfiles/turism_strategii_indicatori_evaluare_destinatii_eco.pdf • Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice (2012). Concepte şi principii de Dezvoltare Durabilă, vizualizat în 25 octombrie 2016 http://www.mmediu.ro/beta/domenii/dezvoltare-durabila/concepte-si-principii-de-dezvoltare-durabila/ • Monitoring and Management of Visitors (MMV) in Recreational and Protected Areas conferences (2016). MMV proceedings database, vizualizat în 22 octobrie 2016 http://mmv.boku.ac.at/refbase/ • Mose I. (2016). Protected Areas and Regional Development in Europe, Routledge, New York, vizualizat în 24 octombrie 2016, [https://books.google.ro/books?id=SnoHDAAAQBAJ&lpg=PP1&pg=PP1#v=onepage&q&f=false] • Nistoreanu P. (2003). Ecoturism și turismul rural (București, Editura ASE) • Ordinul 46/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată şi declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, publicat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. • Ordinul 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, publicat de Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile. • OUG 57/2007, Ordonanţa de urgenţă nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, publicat de Guvernul României. • Popa, Nadia – „Rolul Serviciilor Turistice privind Evoluţia Ofertei în Sectorul Turismului ”, în Revista Questus, Facultatea de Management Turistic și Comercial, Universitatea Creștină ”Dimitrie Cantemir”, • Stanciu E., Florescu F. (2009). Ariile Protejate din România. Noțiuni Introductive (Brașov, Green Steps), p. 20. • Synge H. (2004). European Models of Good Practice in Protected Areas. IUCN, Viena, Austria. • Swarbrooke J. (1999): Sustainable Tourism management (Oxon, CABI Publishing) p. 3. • The International Ecotourism Society (2016). What is ecotourism? https://www.ecotourism.org/what-is-ecotourism • Tudorache D., Simon T., Maiorescu G., Timotin V., Cârlogea A., Sîrbu R., Frenț C., Surugiu C., Niculescu A., Trifan A., Pavel M., Rădulescu A., Barbu M., Hornoiu R., Tănase M. (2009). Strategia Națională de Dezvoltare a Ecoturismului în România – Experiența Ecoturistică la Nivel Național și Internațional, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism, București • United Nations (1992). United Nations Conference on Environment & Development Rio de Janerio, Brazil, 3 to 14 June 1992. Agenda 21. https://sustainabledevelopment.un.org/content/documents/Agenda21.pdf • Voskárová M., Balharová E., Füzi I., Kotulak M., Blumer A., Okániková Z., Roháč J., Svetozarević I., Bashta A.T., (2014). Good Practices of Sustainable Tourism in the Carpathians, Development of the Sustainable Tourism Strategy of the Carpathians, vizualizat în 21 octombrie 2016 http://www.ceeweb.org/wp-content/uploads/2012/02/good_tourism_Carpathians.pdf • Weaver D. (1998): „Customer Satisfaction in the Australian timeshare industry”, Journal of Travel research, Vol. 37, No. 1, pp. 30-38. • World Tourism Organization (2016). Sustainable Development of Tourism. http://sdt.unwto.org/en/content/about-us-5